Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Achim Irimescu, a participat, in 27 septembrie 2016, la conferinta „Reducem risipa alimentara. Pretuim hrana!”, organizata de asociatia „Facem Romania Bine”, se arata intr-un comunicat de presa al MADR.
Scopul acestui eveniment a fost dezbaterea propunerilor legislative si a oportunitatilor de actiune, in sectoarele public, privat si ONG, in cadrul lantului de productie, aprovizionare, distributie si vanzare, in privinta reducerii risipei alimentare.
In deschiderea conferintei, ministrul Achim Irimescu a explicat ca in anul 2013, in cadrul MADR s-a constituit un grup de lucru interinstitutional si interorganizational care are ca obiectiv reducerea risipei alimentare la nivel national, cat si sprijinirea unor initiative ale ONG-urilor care activeaza in acest sector.
Grupul de lucru este in prezent format din peste 25 de entitati publice si private, respectiv autoritati, institutii si organizatii nationale care au elaborat un Plan de masuri strategice care au fost cuprinse in Planul National de Actiune pentru Combaterea Risipei Alimentare, intre care evaluarea si dimensionarea fenomenului risipei alimentare pe intregul lant agroalimentar la nivel national si stabilirea unor obiective strategice pe termen scurt, mediu si lung pentru reducerea risipei alimentare.
„In cadrul Planului Sectorial de Cercetare – Dezvoltare din domeniul agricol si de dezvoltare rurala al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pe anii 2015-2018, “Agricultura si Dezvoltare Rurala – ADER 2020”, se deruleaza un proiect de cercetare care are ca tema risipa de alimente – Impactul socio-economic al risipei alimentare la nivel national in contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentara si schimbarile climatice, primele rezultate referitoare la acest studiu vor fi facute public in prima parte a anului 2017. Foarte important este insa si comportamentul nostru de consumatori de produse alimentare: e nevoie sa fim mai responsabili in alegerea produselor din magazine, sa citim cu atentie etichetele si termenele de valabilitate, dar si mai cumpatati in privinta cantitatilor de mancare achizitionate”, a declarat ministrul in cadrul conferintei.
La eveniment au luat parte presedintele Federatiei Nationale PROAGRO, Emil Dumitru, conducerea Asociatiei Romane a Carnii, director executiv, Dana Tanase, a Patronatului Roman din Industria de Morarit si Panificatie si Produse Fainoase – ROMPAN, Aurel Popescu, a Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui – APRIL, Dorin Cojocaru, precum si presedintele Comisiei pentru Agricultura din Camera Deputatilor, Nini Sapunaru, si deputatul Florin Alexe, initiatorul propunerii legislative privind diminuarea risipei alimentare.
Risipa alimentara pe plan international
Risipa alimentara este semnalata la nivel international de FAO, ca fiind un fenomen de amploare, de natura sa afecteze securitatea alimentara la nivel mondial. In acest context, atat organizatiile internationale, cat si institutiile europene si guvernele nationale au inceput sa revizuiasca actele normative pentru reglementarea unor planuri de actiune, privind risipa de alimente.
Cu toate ca a crescut gradul de accesibilitate la sursele de hrana, in lume exista inca un nivel ridicat de malnutritie. Alimentele se pierd fie pe parcursul productiei, fie ulterior prin risipa data de consumul inadecvat, strategiile de marketing si legislatie necorespunzatoare.
Anual se inregistreaza pierderi de 90 milioane de tone de alimente la nivelul UE, la nivel mondial insumandu-se 1,3 miliarde de tone de alimente care se risipesc. Tinand cont de faptul ca exista un miliard de oameni care sufera de malnutritie in lume, iar aceste pierderi sunt estimate la 750 miliarde dolari, mai exact de sase ori valoarea ajutoarelor pentru dezvoltare, rezulta faptul ca omenirea se confrunta cu o mare problema. Conform datelor inregistrate incepand cu 1974 pana in prezent, se estimeaza ca risipa de alimente la nivel mondial a crescut cu 50 %.
Pentru a satisface cererea de alimente la nivel mondial a unui numar de 9 miliarde de oameni proiectat pana in 2050, se estimeaza ca este nevoie de un procent de alimente mai mare cu 60 % insa, avand in vedere ca aproximativ o treime din toate produsele alimentare destinate consumului uman sunt pierdute, reducerea pierderilor de produse si deseuri alimentare poate ajuta in mod eficient si economic la reducerea foametei.
Unul din primele studii efectuate de FAO a scos in evidenta date alarmante, in special in ceea ce priveste lumea industrializata: cetatenii europeni si nord-americani irosesc in fiecare an intre 95 si 115 kg de mancare pe cap de locuitor, in comparatie cu cei din Africa sub sahariana, care irosesc intre 6 si 11 kg.
Cauzele risipei de alimente nu sunt mereu aceleasi; ele difera in functie de etapa lantului de aprovizionare cu alimente, de tipul produsului si de locul unde sunt irosite alimentele. Daca se imparte lantul alimentar in cinci sectoare (productie agricola, gestionare si depozitare, procesare, distributie si consum), se poate observa modul in care diverse comportamente din fiecare sector duc la eliminarea alimentelor perfect comestibile: incepand cu pierderile inregistrare in timpul recoltarii si al depozitarii, pana la transportul in conditii nesigure, la greselile de etichetare si la proastele obiceiuri ale consumatorilor finali atunci cand cumpara si folosesc produsele alimentare.
