Tulpinile O26 de E.coli producătoare de toxine Shiga (STEC) dintr-un focar din România au fost caracterizate microbiologic, relatează Food Navigator.
Epidemia a provocat la începutul lui 2016 îmbolnăvirea a 25 de persoane, dintre care 19 au dezvoltat sindrom hemolitic uremic (SHU), iar 3 au decedat. Pentru prima dată, acest studiu oferă informații despre tulpinile STEC O26 izolate de la persoanele bolnave din România, arătând că bacteriile izolate aparțin unor populații diverse.
Incidența îmbolnăvirilor cu STEC O26 este considerată a fi în creștere în Europa, în ultimul deceniu aceasta fiind bacteria non-O157 STEG, cel mai frecvent întâlnită în cazuri sporadice de infecție, inclusiv la cei care dezvoltă SHU.
La începutul anului 2016, România a alertat Centrul European de Prevenire și Control al Epidemiilor (ECDC) de o creștere a cazurilor de SHU la 15 copii cu vârste între cinci și 38 de luni. Cazurile au fost legate de infecția cu STEC O26, în urma examenelor serologice, iar cele mai multe au fost înregistrate într-unul dintre județele din sudul țării. A fost suspectată existența unui focar epidemic, din cauza numărului mare de cazuri de SHU înregistrate într-un timp scurt (ianuarie și februarie 2016) în rândul copiilor din județul Argeș: dublu față de cazurile din ultimii șase ani înregistrate în patru spitale regionale: București, Cluj, Iași și Timișoara. Istoricul consumului alimentar a sugerat că produsele lactate provenite de la un producător local ar fi fost potențial implicate ca sursă de origine, dar acest lucru nu a fost confirmat ulterior și microbiologic.
„Utilizarea combinată a tehnicilor microbiologice și serologice, ultima efectuată cu sprijinul ECDC, a adus dovezi că STEC aparținând serogrupului O26 a fost cauza infecției la majoritatea pacienților implicați în focar”, s-a arătat în studiu. „Înainte de apariția focarului, dificultățile de monitorizarea a SHU la nivelul întregii țări s-au datorat lipsei de raportare obligatorie a SHU, precum și a cunoașterii limitate de către mai mulți medici, a infecției STEC și HUS, ca urmare a apariției rare a acestei afecțiuni. Una dintre tulpini, tulpina 2, a fost izolată de la un copil din județul Argeș, cu o istorie de expunere la produsele lactate suspectate inițial de a fi implicate în transmiterea STEC O26 și în declanșarea epidemiei. Restul tulpinilor au provint însă de la copiii care nu au o expunere evidentă la astfel de produse.”
Caracterizarea tulpinilor
Studiul s-a aplecat asupra a 15 tulpini STEC O26 izolate în cazuri de SHU (10), diaree cu sânge (una) sau diaree fără sânge (patru) înregistrate pe teritoriul României între februarie și iunie 2016. Tulpinile au fost caracterizate de markeri de virulență (de ex. gene de tip stx / subtip, eae, ehxA), filogrupă, legături genetice și clonalitate folosind teste pe bază de PCR, PFGE si determinarea secvențelor multilocale (MLST). Clasificarea genelor de virulenta a arătat că tulpinile tuturor copiilor cu SHU au avut gena stx2a, dar tulpinile STEC O26 care aveau numai gena stx1 au fost găsite la copii care nu au dezvoltat SHU. Toate tulpinile STEC O26 posedă gena care codifică intimina eae.
Testele PCR au arătat că 10 tulpini au fost pozitive pentru gena stx2, fie singură (cinci), fie în combinație cu stx1 (cinci), în timp ce restul de cinci au fost pozitive numai pentru gena stx1.
Subtiparea genelor stx a arătat că tulpinile stx1-pozitive purtau subtipul stx1a, iar tulpinile stx2-pozitive aveau subtipul stx2a. Gena eae a fost găsită în toate tulpinile și gena ehxA în toate, cu excepția a două dintre ele. În timp ce genele eae și ehxA au fost detectate indiferent de originea tulpinii, a fost observată o diferență de distribuție a genelor codificatoare de toxine Shiga. Gena Stx2 singură sau asociată cu stx1 a fost găsită numai în tulpinile asociate cu SHU în timp ce gena stx1 ca singură genă stx a fost descoperită doar în tulpini recoltate de la copiii cu diaree. Primele șase tulpini recoltate în timpul epidemiei au fost descrise prin WGS. Cele șase tulpini secvențiate au fost atribuite serotipului O26: H11. WGS a confirmat, de asemenea, că toate aceste tulpini au fost membre ale clonei ST21.
„Focarul din 2016 a arătat în mod clar necesitatea de a detecta rapid și de a caracteriza tulpinile STEC care provoacă boli umane, prin tehnici de catalogare moleculară, epidemiologică și a circulației acestora, sprijinind astfel măsurile specifice care limitează expunerea umană la sursa de infecție, au spus cercetătorii. În cadrul unei strategii eficiente de control a infecției STEC în rândul populației, este de dorit adoptarea unui sistem național de supraveghere pentru infecția STEC și SHU. Sistemul trebuie să fie capabil să furnizeze date privind incidența infecției cu SHU și STEC atât la nivelul național cât și regional, și care să descrie caracteristicile cazurilor clinice, dar și tulpinilor STEC.”
 dintr-un focar din România au fost caracterizate microbiologic.){kind=link}