Domnule Paul Anghel, care credeti ca vor fi cele mai mari provocari pentru ANPC, in urmatoarea perioada?
Principala noastra preocupare in acest sfarsit de an este aceea ca se apropie Sarbatorile de Iarna si odata cu ele vin si o multime de oferte promotionale, unde exista riscul ca sa i se promita ceva consumatorului, sa i se arate ceva si oferta respectiva sa nu fie reala. Iar pentru noi, provocarea este aceea de a incerca sa stopam astfel de practici. Craciunul, in general va fi perioada anului in care volumul cumparaturilor creste si odata cu acesta vor creste si ofertele de toate tipurile, fie ca vorbim de oferte speciale. Si aici trebuie spus ca ar trebui sa ne gandim ce inseamna aceasta oferta speciala. Cu ce este speciala oferta aceasta fata de alte oferte. Cu ce este special un anumit pret special. Si noi am rugat de fiecare data consumatorii sa se informeze si sa fie foarte atenti. Si daca vad ca sunt asemenea oferte si nu gasesc produsul singular si justificarea pretului special si a ofertei speciale sa nu achizitioneze produsul. Si in felul acesta ii taxeaza pe operatorii economici care incearca sa desfatoare practici din acestea comerciale incorecte.
De Sarbatori sunt comercializate o multime de produse specifice. Si aici vorbim de carne si produse din carne, de cozonaci, de produse de patiserie, vorbim de vin, vorbim de toata zona de turism si agrement – hoteluri, pensiuni, locuri de cazare in general, de parcuri, de patinoare in aer liber. Vor incepe targurile. Si aici exista mai multe probleme legate de produsele comercializate, dar si de conditiile in care sunt comercializate. In primul rand, vinul fiert servit la aceste targuri, in multe cazuri nu poti sa-i spui ca este vin. L-am dus la laborator si am vazut ca nu este vin. In al doilea rand, chiar daca este vin, este indoit de multe ori cu foarte multa apa. Din 10 litri de vin fac 20-30 de litri. In alta ordine de idei, produsele ce sunt oferite clientilor ar trebui tinute in anumite conditii, la o anumita temperatura. Trebuie respectate anumite norme de igiena. Iar noi, impreuna cu ANSVSA verificam daca aceste norme sunt respectate. Exista si perioada premergatoare Sarbatorilor, perioada postului Craciunului, cand sunt comercializate si produse de post, care insa, nu intotdeauna sunt de post. Avem surpriza sa gasim ou – spre exemplu – sau alte ingrediente care nu sunt de post, in aceste produse. Prin urmare, in aceasta perioada derulam controale specifice, care sa identifice astfel de practici comerciale. Exista in aceste ultime luni ale anului perioade in care, in perioada postului se mananca peste, si sunt verificari tematice de control pentru peste si produsele din peste.
Ce practici comerciale inselatoare pentru consumator apar a fi cel mai des utilizate?
As vrea sa amintesc faptul ca exista o practica la nivelul tuturor hiper si supermarketurilor, dar si la nivelul producatorilor in care un produs este ofertat cu un plus de +20% gratis, spre exemplu. Eu as pleca de la premisa ca nu exista nimic gratis pe lumea asta si ca nimeni, nimanui nu da nimic gratis. Si mai ales ca din punct de vedere economic si mai ales contabiliceste, nimic nu este pe zero. Totul are un cost. Ma refer la faptul ca exista oferte de genul +10% gratis, +20% gratis, +30% gratis, oferte care in realitate nu au acoperire. De ce? Pentru ca producatorul, in general nu poate umple produsul cu 20-30%, pentru ca pentru o cutie mai mare sau pentru o doza metalica mai mare costurile lui ar fi mai mari. In plus, ar fi nevoie de o alta linie tehnologica la producator, care sa poata lucra cu acele ambalaje supradimensionate. Vedem pe piata produse Mozzarella Galbani sau Igor Gorgonzola unde producatorul sau comerciantul incearca sa ne atraga prin oferirea unui avantaj de genul +20% gratis. Dar ei n-au produs niciodata ambalaje cu -20%. Nu a existat niciodata pe piata un gramaj cu -20% mai mic. Cand e vorba de oferte de genul un produs gratis la un anumit numar de produse cumparate, am intalnit in schimb urmatoarea situatie intr-un supermaket. Chiar ne-a speriat un pic o astfel de practica si am avut o discutie la nivelul CEO-ului din supermarketul respectiv. Am gasit produse de genul 5+1 cutii de bere – si aici vorbim de toata berea Bucegi, Tuborg, Holstein, Staropramen etc. – in care oferta de 5 bucati + 1 gratuita, era in unele cazuri mai scumpa decat daca am fi cumparat 6 bucati separat. Adica la bucata pretul era de 1,85 LEI/bucata, iar la pachetul de 5+1, bucata respectiva ietea la 2,10 LEI/ bucata. Aici sunt doua paliere de discutie: pe deoparte practica comerciala incorecta, iar pe de alta parte – dar trebuie dovedita – inselaciunea. Si inselaciunea este o infractiune, iar investigarea sa tine de alte institutii, decat de ANPC. In cazul respectiv comerciantul a dat vina pe producator. Producatorii dau vina pe hiper si supermarket. Adevarul, daca ma intrebati este undeva la mijloc, in unele situatii. In cele mai multe situatii, adevarul este insa de partea producatorilor in sensul in care hiper/ supermarketurile fixeaza pretul; raftul e al lor si ei fixeaza pretul. Ei includ in pretul respectiv, taxe de toate felurile. Si din acest motiv exista palierele acestea diferite de pret.
Am mai gasit si situatii vatamatoare pentru consumator in domeniul comercializarii oualor. Ouale superioare, calitate premium trebuie sa aiba intre 43 si 53 de grame. Si el are 40g, 39g, 37g. Exista o practica. Orice producator de oua nu intra in marile retele de magazine din cauza preturilor. Si atunci, ca sa dea preturile mai jos, 2 sau 3 oua in fiecare carton de 10 oua sunt mult mai mici decat restul. In felul acesta producatorul devine competitiv, oferind insa calitate mai slaba. Problema calitatii apare si in cazul altor produse. Orice pasta de bulion trebuie sa contina, conform ordinului atat la suta rotii sau substanta uscata. Cu mare greutate gasesti bulion sau pasta de tomate cu 2% substanta uscata sau 4% sbstanta uscata. Gasim specialitate alba tip branza. La 8 lei. Nimeni nu se gandette ca nu ai cum sa produci branza la un asemenea pret.
Ce ne puteti spune despre etichetarea produselor bio, eco, IGP? Sunt respectate prevederile legale in cazul acestor produse?
Romania, ca tara, are norocul sa detina produse cu indicatia geografica protejata, la nivel european. Si vorbim de Magiunul de Topoloveni, Telemeaua de Ibanesti si Salamul de Sibiu. Dar avem situatia trista si complicata de la Topoloveni, cu un litigiu in instanta, unde trebuie sa asteptam sa vedem cum se va incheia. Din punct de vedere al acestor indicatii geografice protejate se pare ca doar Telemeaua de Ibanesti este singura care in momentul de fata nu este atacabila si atacata. Ofertele ce vorbesc de reduceri la produsele care se apropie de termenul de expirare creeaza probleme? In general lucrurile sunt in regula in aceasta zona. Numai ca trebuie informat consumatorul ca mai are cateva zile pana cand produsul va expira. Acolo apare in schimb o alta problema. Se dau doua calupuri de salam, spre exemplu, lipite intre ele cu o folie adeziva pe care scrie „promotie”, dar consumatorul nu este informat ca produsul expira peste trei zile. Nu cred ca o familie sanatoasa la cap ar lua doua calupuri imense de salam, stiind ca mai sunt trei zile pana la expirare, pentru ca nu mananca nimeni 1,5 kg de salam. Poate doar daca familia respectiva are 12 copii sau este compusa din 15 membri de familie. Si de cele mai multe ori, prin banda aceea adeziva sunt acoperite informatii esentiale ce trebuie oferite consumatorului, inclusiv durabilitatea produsului. In momentul achizitiei unei astfel de oferte consumatorul spune: „Am facut o afacere, pentru ca vede ca la bucata, aceleasi produse sunt comercializate la un pret mai mare”. Ar trebui sa existe ceva care sa atraga atentia asupra limitei de expirare (la unii comercianti exista standuri speciale cu acest gen de reduceri, la unele nu).
Se vor introduce si in Romania etichetare pe culori, spre exemplu etichetele tip semafor?
Am avut o discutie cu producatorii de alimente. Exista producatori de alimente care doresc introducerea unor astfel de etichete. Daca produsul are 2-3 E-uri se va aplica eticheta verde, adica produsul este OK; are mai multe E-uri eticheta va fi galbena sau portocalie; are 7-10 E-uri eticheta va fi rosie. De asemenea, exista astfel de discutii la nivelul Comisiei Europene. Exista o discutie in Franta cu privire la faptul ca zaharul este o a doua moarte alba, fiind principala cauza in obezitate si in afectiunile cardiovasculare. Poate ca in viitor ar fi bine ca pe fiecare produs care contine zahar si zaharuri, in afara de informatiile traditionale, inclusiv cele despre continutul de zahar, sa existe niste lingurite umplute cu zahar si sa spuna asa: „Acest produs contine, la 500 ml, 12 lingurite de zahar. Si eu va garantez ca vor exista consumatori care nu vor mai achizitiona produsul atunci cand vor vedea cat zahar contine acesta. Probabil va fi nevoie de o lege in acest sens. Eu cred ca la inceput s-ar putea introduce si voluntar, o astfel de etichetare, ca un fel de ghid, ca un cod de bune practici in domeniul sigurantei alimentare.
