Unii producătorii induc în eroare consumatorii cu imaginile unor fructe proaspete pe ambalaj, în condițiile în care conținutul real de fructe este minim sau chiar nul, arată organizația Freshfel, solicitând introducerea unui prag minim legal pentru conținutul de fructe, potrivit Food Navigator.
Freshfel (European Fresh Produce Association, n. tr. Asociația Europeană a Fabricanților de Produse Proaspete) a comandat un studiu asupra a 188 de produse din Europa care afișază în mod vizibil fructe pe ambalajele lor, constatând că 7% dintre acestea nu conțineau fructe deloc, în timp ce doar un pic peste o treime (34%) aveau în conținutul lor fructe, într-o proporție cuprinsă între 1 și 10%.
Un alt procent de 34% dintre produsele analizate aveau un conținut de fructe cuprins între 11% -50%.
Doar o cincime dintre produsele selecționate în studiu au conținut ca ingrediente o proporție de 50% sau mai mare de fructe, se arăta în raportul publicat în acest an, intitulat „Unde sunt fructele?”.
Au fost puse sub microscop cincisprezece categorii de produse alimentare: iaurtul, băuturile pe bază de iaurt, prăjiturile, batoanele de cereale, cerealele pentru micul dejun, biscuiții, dulciurile & bomboanele, produsele din ciocolată, gemul și produsele tartinabile, înghețata, băuturile acidulate și sucurile, sucurile cu termen de valabilitate ridicat, sucurile în stare proaspătă și refrigerată, smoothie-urile, fructele și ceaiurile de plante.
Freshfel a căutat în cazul tuturor acestor categorii probe despre prezența fructelor sub orice formă: întregi, uscate, bucăți, piure, suc de fructe obținut din fructe sau concentrat, suc de fructe sau fără fructe, la toate.
Categoriile cel mai grav incriminate au fost băuturile răcoritoare carbonatate și produsele de cofetărie. Ambele au avut cel mai mic număr de produse care conțin fructe sub orice formă și, de asemenea, cel mai mare număr de produse, fără nici un fruct.
„Rezultatele confirmă suspiciunea pe care o aveam și demonstrează în mod clar că, în Europa, în mod similar cu rezultatele din SUA, conținutul de fructe este prea puțin prezent în produsele investigate, în timp ce sunt afișate în mod clar fructe pe ambalajul ce este văzut de consumator. Utilizarea de imagini de fructe atractive și colorate pe ambalaj este des folosită pentru a vinde produse alimentare. Evident, acest lucru îi poate face pe consumatori să creadă că o cantitate substanțială din fructul/fructele la care s-a făcut aluzie (prin imagini sau declarații) este de fapt în produs. Este o practică care devine din ce în ce mai frecventă în rândul producătorilor care încearcă să atragă spre produsele lor numărul tot mai mare de consumatori preocupați de o nutriție sănătoasă,” a declarat asociația cu sediul la Bruxelles.
„Consumatorii au nevoie de informații adevărate atunci când cumpără un anumit produs, și cu atât mai mult în prezentul context în care consumatorii devin din ce în ce mai conștienți de provocările legate de menținerea sănătății și a creșterii numărului de persoane obeze,” se arată în studiu.
„Unii consumatori ar putea crede că fac o alegere sănătoasă, urmare a utilizării unor imagini cu ingrediente sănătoase, cum ar fi fructele, în timp ce, în realitate, ei ar putea fi dezamăgiți”.
Sondajul a fost efectuat de compania olandeză Innovative Fresh care a selectat produse din 13 țări ale UE, care, împreună contabilizează 80% din populația UE, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Olanda, Polonia, Spania și Marea Britanie.
Utilizarea profilurilor nutriționale ar ordona piața
Pentru a reduce aceste practici, organizația face apel la UE să introducă obligativitatea utilizării profilurilor de nutrienți pentru alimente, profiluri care stabilesc limitele în care produsele alimentare și băuturile pot afișa mențiuni de sănătate și care prevein ca produse bogate în sare, grăsimi și zahăr să poată pretinde că sunt sănătoase, doar pentru că, de exemplu, vin cu un adaos de vitamine. Dar, în pofida faptului că autoritățile UE au promis, că aceste profiluri de nutrienți vor fi parte a reglementărilor nutriționale și de sănătate adoptate în 2006, acestea nu au fost niciodată puse în aplicare.
Freshfel crede că produsul ar trebui să conțină o cantitate minimă de 50 g de fructe la 100 g de produs finit, și să nu fie depășite pragurile maxime de sare, zahăr și grăsimi pentru ca producătorul care dorește să utilizeze o imagine cu fructe sau simboluri ce au legătură cu fructele, să o poată face.
În 2008, Comisia Europeană a publicat un document de lucru privind stabilirea profilurilor nutriționale care recomanda exact acest lucru – 50 g de fructe la 100 g de produs – dar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic.
Organizația, de asemenea, consideră că producătorii care folosesc imagini cu fructe, fără ca produsul lor să conțină 50 g de fructe la 100 g de produs, încalcă și legislația europeană privitoare la informaţiile despre produsele alimentare, care ar trebui să fie oferite consumatorilor. Aceasta prevede că: „Informațiile alimentare nu trebuie să inducă în eroare, în special: (a) în ceea ce privește caracteristicile produsului alimentar și, în special, în ceea ce privește natura, identitatea, proprietățile, compoziția, cantitatea, durabilitatea, [etc] … (d) sugerând, prin intermediul prezentării, descriereii sau reprezentării grafice, prezența unui anumit produs alimentar sau a unui ingredient. (…) În 2015, o instanța germană a decis că practica unor producătorii de a utiliza imagini naturale pentru a descrie arome artificiale a fost înșelătoare.”
