Clima va schimba maniera de achiziție a industriei alimentare în următorii ani

0
110

Se preconizează că, pe termen mediu și lung, schimbările climatice vor afecta din ce în ce mai mult România și sectorul său agricol, se arată în Strategia pentru Dezvoltarea Sectorului Agroalimentar pe termen mediu și lung – Orizont 2020 – 2030, elaborată de MADR.

Schimbările climatice vor avea un impact din ce în ce mai mare asupra a securității alimentare a UE în general. Se așteaptă ca încălzirea globală să genereze efecte mixte și inegal distribuite în întreaga UE.

Într-un scenariu de încălzire moderat, se preconizează că Europa va beneficia în ansamblu de mici creșteri de productivitate în sectorul vegetal, în paralel cu existența unor variații regionale.

Europa de Nord și zonele înalte (mai ales regiunile alpine) vor înregistra inițial o creștere a productivității și o expansiune a culturilor și a terenului agricol, dar regiunile sudice vor fi afectate în mod negativ de încălzirea globală și de deficitul de apă. Totuși, este de așteptat ca aceste beneficii inițiale să fie depășite de inundații mai frecvente și de instabilitate a solului în zonele menționate anterior.

România va trebui să se aștepte la o creștere constantă a temperaturii medii anuale, asemănătoare cu proiecțiile pentru Europa, care poate varia între 0,5 °C și 1,5 °C până în 2029 și între 2,0 °C și 5,0 °C până în 2099, în funcție de scenariul global, se arată în documentul MADR. Este de așteptat ca modelele de precipitații să se schimbe în mod semnificativ și să producă un impact teritorial diferențiat în România.

Partea de nord a țării noastre va obține probabil câștiguri de productivitate a culturilor pe termen mediu, dar va fi supusă la inundații mai mari pe timpul iernii și la probleme din cauza lipsei de apă în timpul verii.

Sudul și sud-estul României vor fi mai grav afectate, iar valurile de căldură și de secetă vor duce la o scădere generală a productivității și a producției din sectorul vegetal.

Mai precis, unele modele climatice prevăd că, în absența acțiunilor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, recoltele și randamentele individuale ar putea fi afectate semnificativ pe teritoriul României.

La porumb, într-un scenariu „cald”, UE se confruntă cu o posibilă scădere a producției cu 9%, comparativ cu o valoare inițială din 2000, iar acest lucru va afecta în principal Franța, România, Italia, Ungaria și Spania. Într-un scenariu „rece”, totuși, România s-ar putea chiar să înregistreze o creștere de 15-20% a producției de porumb.

La floarea-soarelui, atât în scenariul cald, cât și în cel rece, România trebuie să se aștepte la o scădere a producției de floarea-soarelui de până la aproximativ 14% până în 2030. Se preconizează că și alți producători din UE (Bulgaria și Ungaria) vor fi afectați în mod similar.

La grâu, România ar putea fi afectată în mod semnificativ în scenariul rece (-25% până în 2030), dar aceasta ar putea beneficia de fapt de o creștere a producției în cadrul unui scenariu cald (7%). Comparativ, un scenariu cald ar afecta Europa de Nord și de Vest (Franța, Belgia, nordul Germaniei, Polonia, Lituania) și ar favoriza țările din sud, în timp ce un scenariu rece ar afecta cel mai semnificativ Polonia și anumite părți ale Germaniei.

În aceste condiții, companiile românești din industria alimentară vor fi nevoite să-și regândească strategiile de achiziție a unora dintre materiile prime, precum și problemele de logistică (depozitare, transport) și costuri.