Garantia de 50 de bani se va aplica doar pe ambalajele din sticla; restituirea garantiei pe baza bonului fiscal, dorinta retailerilor

Sistemul de garantie prevazut in Ordonanta 74/2018 privind regimul deseurilor se va aplica, momentan, doar pentru ambalajele din sticla, iar restituirea contravalorii pe baza bonului fiscal a fost vointa expresa a marilor lanturi de magazine, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Cosmin Teodoru, directorul general al Directiei Deseuri, Situri Contaminate si Substante Chimice Periculoase din Ministerul Mediului.

“Incepand cu data de 31 martie 2019, sistemul garantie este doar pentru ambalajele reutilizabile. In momentul de fata, reutilizabil ca material este doar sticla. Incepem, deci, cu o reutilizare, iar aici vorbim despre materialul sticla. Ordonanta 74 prevede o extindere a acestui sistem, din 2021, 2022 cel tarziu, pentru toate celelalte tipuri de materiale: plastic, aluminiu. Dimensiunea recipientelor conteaza in masura in care producatorul pune pe piata un asemenea tip de ambalaj. La sticla gasim apa minerala sau plata, bere etc… despre acest tip de ambalaje vorbim. In niciun caz nu vorbim despre borcane”, a spus Teodoru.

In ceea ce priveste modalitatea si locul de restituire a garantiei in valoare de 50 de bani pentru ambalaje, specialistul din Ministerul Mediului a mentionat ca varianta pe baza de bon fiscal a fost propusa de catre comercianti, fiecare dintre acestia urmand sa decida cum va organiza punctul de colectare a ambalajelor cu garantie.

“Ordonanta 74 prevede ca restituirea garantiei se face in baza bonului fiscal si aceasta a fost vointa expresa a marilor lanturi de magazine. Propunerea noastra a fost cu totul diferita, numai ca dansii au insistat cu bonul fiscal. Acum, e un pic mai complicat, dar am fost de acord cu varianta de bon fiscal, in sensul ca am facut o analiza si un calcul in care am observat ca la Loteria bonurilor fiscale participa milioane de bonuri. Cetatenii deja au in spate un sistem care “i-a obligat” sa pastreze bonul fiscal in virtutea unui castig potential. Acesta a fost practic singurul motiv pentru care am fost de acord cu propunerea retailerilor. In rest, dupa parerea noastra, suntem destul de sceptici ca va functiona asa. De asemenea, am mai obtinut un castig din toata negocierea cu retailerii: ca poti merge oriunde intr-un magazin care apartine lantului respectiv sa recuperezi garantia. Initial, propunerea a fost bon fiscal si magazinul de unde ai cumparat, ceea ce ar fi restrans si mai mult aria de returnare. Fiecare magazin decide cum e organizeaza si unde isi face punctul de colectare a ambalajelor”, a subliniat oficialul din Ministerul Mediului.

Conform Ordonantei 74/2018 privind regimul deseurilor, comerciantii sunt obligati ca, incepand cu data de 31 martie 2019, sa informeze consumatorul despre faptul ca fiecare ambalaj reutilizabil din sticla are o garantie de 0,5 lei, iar la cerere sa returneze clientilor acea valoare in baza bonului fiscal.

Actul normativ prevede, totodata, ca intre operatorii economici circulatia ambalajelor reutilizabile se face prin schimb, cu respectarea prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991 si ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, iar daca beneficiarii nu detin cantitatile de ambalaje necesare efectuarii schimbului, acestia achita o garantie baneasca in schimbul ambalajelor primite.

In acest context, OUG 74/2018 precizeaza ca autoritatea publica centrala pentru protectia mediului este cea care poate initia actualizarea valorii garantiei la valoarea propusa de catre reprezentantii sectoarelor economice relevante, in functie de evolutia pretului ambalajelor si de rata inflatiei.

Operatorii economici care introduc pe piata nationala produse ambalate in ambalaje reutilizabile sunt obligati ca, de la 31 martie 2019, sa marcheze sau sa inscrie pe ambalajul primar sau pe eticheta produsului destinat consumatorilor sintagma “ambalaj reutilizabil”, dar si sa organizeze preluarea ambalajelor reutilizabile, astfel incat sa realizeze, incepand cu anul 2019, un procentaj de returnare de minimum 90%.

Potrivit sursei citate, la alineatul 5 al articolului 10, ca, “pana la data de 1 ianuarie 2021, in baza evaluarii eficientei economice, sociale si de mediu, precum si a impactului asupra intreprinderilor mici si mijlocii, prin hotarare a Guvernului, se stabileste un sistem de garantie – returnare care sa se aplice pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticla, plastic sau metal, cu volume cuprinse intre 0,1 l si 3 l inclusiv, utilizate pentru a face disponibile pe piata nationala bere, mixuri de bere, mixuri de bauturi alcoolice, cidru, alte bauturi fermentate, sucuri, nectaruri, bauturi racoritoare, ape minerale si ape de baut de orice fel, vinuri si spirtoase”.

In plus, documentul mentioneaza ca operatorii economici care introduc pe piata nationala produse ambalate sticla, plastic sau metal sunt obligati sa aiba, incepand cu data de 1 ianuarie 2020, un procentaj mediu al greutatii ambalajelor reutilizabile din greutatea ambalajelor utilizate intr-un an la introducerea pe piata a produselor lor, incluzand si ambalajele luate spre inchiriere de la operatori, de cel putin 5%, dar nu mai putin decat procentajul mediu realizat in perioada 2018 – 2019, si sa creasca acest procentaj cu 5%, anual, pana in anul 2025 inclusiv.

Modificarile aduse domeniului gestionarii deseurilor prin Ordonanta de Urgenta 74/2018 obliga autoritatile publice locale sa aplice, de la 1 ianuarie 2019, sistemul “Plateste pentru cat arunci”, un sistem implementat deja la nivel european.

Una dintre prevederile importante se refera la incurajarea colectarii separate a deseurilor la sursa si detalierea modului de aplicare a tarifului diferentiat la populatie. Astfel, autoritatile publice locale au obligatia ca, incepand cu 1 ianuarie 2019, sa aplice sistemul “Plateste pentru cat arunci”, iar in acest sens vor trebui sa asigure recipiente separate pentru fractia uscata, respectiv cea umeda. Totodata, vor trebui sa colaboreze mai bine cu producatorii de produse ambalate si cu Organizatiile de Transfer de Responsabilitate (OTR), care vor acoperi costurile pentru colectarea, tratarea si valorificarea deseurilor de ambalaje de la populatie.

Conform datelor Ministerului Mediului, piata deseurilor reciclabile din Romania se apropie de un miliard de euro, iar gradul de reciclare se situeaza, la ora actuala, la sub 5% din totalul deseurilor municipale.

Statisticile Asociatiei Romane a Compostului (ARC), in privinta modului in care Romania se “comporta” cu deseurile, arata ca, in prezent, la nivel national, se proceseaza prin compostare 124.717 tone de deseuri organice pe an, respectiv 8,7% din totalul capacitatii de procesare de 1,5 milioane de tone existent. Totodata, 34,6% sunt instalatii nefinalizate, in constructie, iar restul de 54,9% reprezinta instalatii de compostare receptionate, dar care nu functioneaza.

Romania, in calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE), trebuie ca, pana in anul, 2020, sa aiba o rata de minimum 50% in privinta reutilizarii si reciclarii din masa totala a cantitatilor de deseuri (hartie, metal, plastic si sticla). In acelasi timp, sa ajunga la cel putin 70% nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala, respectiv la minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari, dar si la 60% valorificare a deseurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piata nationala.

In privinta deseurilor de electronice, electrice si electrocasnice (DEEE), tot pana in 2020, Romania ar trebui sa atinga o medie de 4 kg/locuitor/an.