Noi trenduri in ambalare

0

Asteptarile consumatorilor sunt tot mai mari si mai mari”, arata Justin Shimek, director de tehnologie la Mattson, companie americana cu sediul langa San Francisco.

“Compania noastra lucreaza peste industria alimentara si a bauturilor. Uneori ne implicam foarte devreme pe lantul de dezvoltare a unui produs. Noi putem genera ideea unui nou produs, o formulam si o dezvoltam, impreuna cu producatorii si designerii de ambalaje”, declara Justin Shimek.

“Transparenta este o tendinta importanta in acest moment”

ambalaje_peste“Transparenta este unul dintre trendurile la moda ale momentului. Consumatorii vor sa vada produsul, iar ambalajul trebuie sa mentioneze o lista scurta de ingrediente, etichetele sa contina precizari clare, iar la toate acestea se adauga cerinta ca produsul alimentar in sine sa fie autentic si sa arate o trasabilitate si o provenienta usor de inteles”.
“Tedintele pentru hrana neprelucrata si alimente realizate de producatori locali au avut un foarte mare impact. Consumatorii sunt in cautarea unor produse alimentare care provin de la alti oameni, mai degraba decat de la branduri. Ei doresc acele produse in care pot avea incredere, si aceasta este nisa in care tinerii antreprenori pot straluci – aici sunt start-upurile cu o poveste interesanta in spate. Web-ul incepe, de asemenea, sa aiba un impact semnificativ asupra designului de ambalaj”, a declarat Justin Shimek. “Avem un numar de clienti care au decis sa-si lanseze in online in primul rand produsele, astfel incat primul contact este virtual”, a adaugat el. ”Interactionati cu un produs intr-un context virtual, astfel incat ambalajele trebuie sa lucreze practic la fel de bine ca si in lumea reala. Miscarea selfie a provocat o reala emulatie in industrie in ultima vreme – au aparut ambalaje cu auto-incalzire, cu auto-curatare sau cu auto-deschidere. Unii actori din industrie au declarat ca acesta este viitorul ambalajelor”. Shimek este mai precaut.
“Exista insa riscul ca ambalajul sa devina prea complicat, prea scump si prea putin distinctiv”, a spus el. “Consumatorii doresc ambalaje simple si clare, nu numai in ceea ce priveste functionalitatea. Ambalajul trebuie sa fie in conformitate si cu rolul sau social si de protectie a mediului”.
Multi ar spune ca aceste cutii au fost create de catre agentia de design Tomorrow Machine, o agentie de design cu sediul in Stockholm. Selfi-urile agentiei cu propriille ambalaje au generat foarte multa emotie, chiar daca acestea nu sunt inca disponibile pentru comercializare. Pana in prezent, acestea sunt in continuare proiecte de cercetare, auto-initiate sau dezvoltate in colaborare cu compania suedeza de cercetare Innventia.

Tomorrow Machine
Tomorrow Machine este o companie infiintata de Anna Glansén si Hanna Billqvist. Sustenabilitatea este in centrul filozofiei lor, dar abordarea lor neobisnuita a designului de ambalaj provine din cu totul altceva. “Exista acolo unele designuri de ambalaj foarte interesante, dar cele mai multe sunt create de graphic designeri, “a spus Glansén.
“Hanna si eu suntem designeri de produse, si ne-am dorit sa cream noi tipuri branduri de ambalaje, durabile si inteligente.”
Primul lor proiect demn de mentionat a fost numit This Too Shall Pass (Si aceasta va trece). “Ia o cutie de lapte, de exemplu”, a adaugat Glansén. “Laptele este consumat rapid, dar cutia de carton dureaza ani pentru a se descompune. Asa ca am inceput sa dezvoltam ambalaje cu aceeasi durata de viata ca si alimentele pe care le contin”. Conceptul s-a bazat pe faptul ca diferite lichide si materiale reactioneaza in mod diferit unul fata de altul. Din acest concept a izvorat ideea de a crea ambalaje care sa se afle in simbioza cu continutul. De exemplu, apa topeste zaharul, dar uleiul nu, astfel incat zaharul este un material ideal pentru ambalarea uleiului. “Asa ca am creat ambalaje facute din zahar”, a spus Glansén. “Pentru a preveni ca ambalajul din zahar sa reactioneze cu umezeala din aer l-am acoperit cu un strat subtire de ceara la exterior. In momentul in care pachetul este deschis stratul exterior de ceara incepe sa se rupa de sus in jos. Ceara nu mai protejeaza zaharul, iar interiorul neprotejat vine in contact cu umezeala. De asemenea, am creat ambalaje pentru piureuri, realizate din gel din alge marine agar-agar si apa, si am folosit ceara biodegradabila de albine, la ambalarea orezului.
Proiectul a atras atentia companiei suedeze de cercetare Innventia. “Ei ne-au invitat sa exploram noi modalitati de utilizare a unora dintre noile lor materiale, inclusiv un material mecano activ care se transforma atunci cand este expus la caldura”, a spus Glansén. “Am creat un “castron cu auto-expansiune”, un ambalaj care se transforma intr-un castron, atunci cand acesta este umplut cu apa calda. De asemenea, am creat ambalaje cu auto-deschidere, care se deschid atunci cand sunt incalzite in cuptor si care va arata astfel, cand masa este gata.


15-16 iunie 2016, Hotel Sport Poiana Brasov, Systec Agripack va prezenta “Tendinte in ambalajele pentru legume si fructe”. 

MAI MULTE INFORMATII GASITI ACCESAND SITE-UL CONFERINTEI : http://www.roaliment.ro/produsul-romanesc/prezentare-generala/

Participanții işi vor putea expune liber opiniile și propunerile factorilor de decizie, vor asculta punctul de vedere al autorităților și vor putea aborda reprezentanți ai companiilor prezente, în scopul unei mai bune informări tehnico-profesionale și de management, având astfel oportunitatea de a descoperii noi soluţii pentru optimizarea afacerii!


Lars Wallentin
Este usor sa te entuziasmezi atunci cand vorbesti despre noile tendinte, dar Lars Wallentin crede ca unii dintre gigantii alimentari au uitat unele adevaruri importante. Wallentin este un expert in domeniu. Din momentul retragerii sale de la Nestle, unde a petrecut 40 de ani ca director de creatie, el a devenit mai ocupat ca niciodata. “Ambalajul nu este acolo numai pentru a proteja”, spune el. “Este acolo pentru a vinde. Nu avem nevoie de mai putine ambalaje. Avem nevoie de mai multe ambalaje.”
Wallentin sfatuieste companiile din Europa si Asia, publica carti si are un site web, cu mai mult de 200 de articole (www.packagingsense.com). El formuleaza, de asemenea, strategii pentru agentia de design ard, din Elvetia.
Wallentin crede ca multe dintre brandurile mari au un deficit in ceea ce priveste abilitatile de comunicare de care dispun. “Managerii de brand sunt de multe ori proaspeti absolventi ai unor scoli de afaceri si nu au nici un fel de experienta de vanzari”, spune el. “Exista astazi, pe ambalaje, mult prea multe informatii inutile privind produsele alimentare. Si ele fac rau vanzarilor si pun capat inovatiei. Pe ansamblu mi se pare ca firmele din industria alimentara europeana sunt mult prea precaute. Companiile chineze sunt mult mai dispuse sa incerce lucruri noi.”
A incerca lucruri noi, este exact ceea ce miscarea pentru consumul de alimente locale face, explica Wallentin. “Producatorii locali arata o mare imaginatie in construirea ambalajului lor”, a adaugat el. “O parte dintre acestea sunt, de altfel, realizate manual, la granita cu arta populara. Si, pentru ca ei au o relatie mai directa cu clientii lor, ei inteleg ceea ce ii face pe acestia sa aleaga un anumit tip de prods si ambalaj. Gigantii industriei alimentare ar putea invata multe de la ei. De exemplu, utilizarea noilor tehnologii cum ar fi imprimarea digitala. Puteti produce tiraje foarte mici, ceea ce face posibila producerea de ambalaje adaptate pentru diferite regiuni ale unei tari sau grupuri tinta.”

”Avem nevoie de mai multe ambalaje”
Alimentele neprelucrate au influentat industria ambalajelor in mai multe moduri. ”Nu avem nevoie de mai putine ambalaje, ” explica Lars Wallentin. “Avem nevoie de mai multe ambalaje. Merele sunt acum vandute in pachete de cate patru, in timp ce inainte acestea erau vandute in vrac. Acolo putem sa vedem adevarata inovatie. La fel se intampla, intr-o masura mai mica in cazul produselor alimentare congelate. Oamenii prefera mai degraba sa cumpere pizza refrigerata la raion, decat alimente congelate.” Si ambalajele devin mai mici si mai bine adaptate la cerintele diferitelor tipuri de gospodarii. “Familiei mele si mie imi place Coca-Cola, dar nu in abundenta, asa ca vom cumpara doze de 15 centilitri (0,15 litri). Acestea se vand in Japonia de zeci de ani, iar in cele din urma sunt disponibile acum si pe piata de la noi. Dimensiunea mica a ambalujului este o tendinta in crestere.
Ambalajele multi-material, ce au in continut plastic, carton si metal, de exemplu, sunt de asemenea pe un trend crescatoor, deoarece permit producerea unor tipuri unice si speciale de ambalaje. Pe acest segment veti vedea multe exemple de solutii inovatoare in ceea ce priveste forma si structura ambalajelor. Dar exista un paradox in acest joc, pentru ca in timp ce design-ul devine din ce in ce mai incitant, comunicarea lasa foarte mult de dorit.”
”Ne asteptam ca noile tehnologii sa aiba un impact important asupra ambalajului si nu in ultimul rand din cauza IoT (Internet of Things – Internetul obiectelor), care face ca aparatele electrocasnice, masina, locul de munca si asa mai departe sa fie toate conectate prin intermediul smartphone-urilor. E o oportunitate uriasa pentru produse si aparate sa interactioneze unele cu altele,” a adaugat Shimek .
“Frigiderul va avea un rol important in viitor. IoT va face posibila gestionarea problemelor cum ar fi risipa de alimente. Acesta va anunta atunci cand produsele se apropie de data lor de expirare si chiar va sugera retete pentru tot ceea ce este in frigider si in dulapuri. Asta-i un viitor interesant pentru care astept cu nerabdare IoT. “