Procedură de infringement împotriva României pentru eșecul în a raporta implementarea mai multor norme UE în domeniul deșeurilor

0
211

Comisia Europeană a demarat miercuri proceduri de infringement împotriva a 14 state membre, printre care se numără și România, pentru nerespectarea obligațiilor privind raportarea implementării mai multor norme UE în domeniul deșeurilor, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Procedurile demarate miercuri împotriva Ciprului, României, Franței, Italiei, Marii Britanii, Spaniei, Maltei, Irlandei, Olandei, Greciei, Suediei, Danemarcei, Sloveniei și Luxemburgului vizează nefurnizarea de rapoarte cu privire la atingerea obiectivelor de reutilizare, reciclare și valorizare, potrivit directivei cadru cu privire la deșeuri (Directiva 2008/98/CE), directivei referitoare la deșeurile de echipamente electrice și electronice (Directiva 2002/96/CE), directivei privind bateriile (Directiva 2006/66/CE), directivei privind ambalajele (Directiva 94/62/CE), directivei referitoare la vehiculele ajunse la finalul ciclului de viață (Directiva 2000/53/CE) și regulamentului referitor la transferul deșeurilor (Regulamentul (CE) nr. 1013/2006). Natura și tipul obligațiilor variază de la o directivă la alta.

Separat, Comisia a solicitat Austriei, Ciprului, Portugaliei și României să transpună integral legislația UE privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură [Directiva (UE) 2015/2087 a Comisiei]. Această directivă a modificat normele UE (Directiva 2000/59/UE) care prevăd obligația navelor de a notifica o serie de informații înainte de intrarea în port, cum ar fi volumele și tipurile de deșeuri care trebuie livrate și capacitatea de stocare de la bord. De asemenea, directiva a adăugat cerința privind notificarea de informații cu privire la ceea ce s-a livrat efectiv în instalațiile de preluare din ultimul port de escală. Directiva Comisiei a fost adoptată pentru a se asigura coerența cu măsurile adoptate la nivelul Organizației maritime Internaționale (OMI) și pentru a se evita incertitudinea în rândul utilizatorilor și autorităților portuare. Directiva trebuia să fie transpusă în legislația națională până la 9 decembrie 2016 cel târziu, însă până în prezent, Austria, Cipru, Portugalia și România nu au transpus-o. Cele 4 state membre au la dispoziție două luni pentru a remedia situația; în caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE.

Italia vizată de cele mai multe proceduri de infrigement. Aviz României (care are probleme asemănătoare)

Țara cea mai „lovită” a fost, însă, Italia împotriva căreia Comisia a început mai multe proceduri de infrigement.

Astfel, Comisia trimite Italia în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu a reabilitat sau nu a închis 44 de depozite de deșeuri, ceea ce constituie un risc grav pentru sănătatea umană și pentru mediu. În pofida avertismentelor anterioare ale Comisiei, Italia nu a luat măsuri pentru a reabilita sau a închide 44 de depozite de deșeuri neconforme, astfel cum prevede articolul 14 din Directiva privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/CE a Consiliului). La fel ca și alte state membre, Italia a fost obligată ca, până la 16 iulie 2009, fie să reabiliteze depozitele de deșeuri care primiseră o autorizație sau care funcționau deja înainte de 16 iulie 2001 („depozite de deșeuri existente”), aducându-le în conformitate cu standardele de siguranță prevăzute în directiva respectivă, fie să le închidă. Din cauza progreselor insuficiente înregistrate în soluționarea acestei probleme, Comisia a trimis încă un aviz motivat în iunie 2015, îndemnând Italia să trateze în mod corespunzător 50 de depozite care continuau să constituie o amenințare la adresa sănătății umane și a mediului. Deși s-au înregistrat unele progrese, până în mai 2017 încă nu fuseseră finalizate măsurile necesare pentru a moderniza sau a închide 44 de depozite de deșeuri. În încercarea sa de a accelera procesul, Comisia trimite Italia în fața Curții de Justiție a UE.

Totodată, Comisia trimite un ultim avertisment ITALIEI pentru ca aceasta să se asigure că apele urbane reziduale sunt colectate și tratate în mod adecvat. Comisia a hotărât pe 17 mai să trimită încă un aviz motivat Italiei, deoarece aceasta nu s-a asigurat că toate localitățile cu peste 2 000 de locuitori dispun de sisteme corespunzătoare de colectare și tratare a apelor urbane reziduale, astfel cum prevăd normele UE (Directiva 91/271/CEE a Consiliului). Comisia consideră că 758 de localități din 18 regiuni/provincii autonome diferite, cuprinzând mai mult de 18 milioane de oameni (Abruzzo, Basilicata, Calabria, Campania, Friuli-Venezia Giulia, Lazio, Liguria, Lombardia, Marche, Piemonte, Puglia, Sardinia, Sicilia, Toscana, Trento, Umbria, Valle d’Aosta și Veneto) încalcă mai multe dispoziții ale Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva 91/271/CEE a Consiliului).

De asemenea, în 32 de zone sensibile nu sunt îndeplinite cerințele de a reduce cantitatea de fosfor și de azot care intră în stațiile de epurare a apei. Acest aviz motivat suplimentar este o ocazie pentru Italia de a prezenta informații actualizate referitoare la progresele înregistrate în toate localitățile și în toate zonele sensibile pentru care această țară a recunoscut că există neconformități, precum și de a prezenta clarificări suplimentare referitoare la toate cazurile pe care le-a declarat conforme, dar în care dovezile colectate de Comisie indică contrariul. Italia înregistrează neconformități de peste 10 ani, ceea ce creează riscuri semnificative pentru sănătatea umană și pentru mediu într-un număr mare de localități. Încălcarea pe scară largă și persistentă de către Italia a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale este confirmată de alte două cazuri în care Curtea s-a pronunțat împotriva acestei țări în 2012 și 2014 și care se refereau la 80 și, respectiv, la 24 de localități. În decembrie 2016, Comisia a decis să trimită din nou Italia în fața Curții, propunând sancțiuni financiare în cazul care vizează 80 de localități cu o populație echivalentă cu mai mult de 15 000 de locuitori. Italia are acum la dispoziție două luni pentru a remedia situația; în caz contrar, cazul poate fi trimis în fața Curții de Justiție a UE.

De asemenea, Comisia a hotărât să trimită Italia în fața Curții de Justiție a UE deoarece a încălcat legislația UE, acordând o prelungire a unui contract de concesiune pentru autostrăzi fără o procedură prealabilă de ofertare. Autoritățile italiene au acordat o prelungire de 18 ani a unui contract de concesiune societății denumite Società Autostrada Tirrenica p.A. (SAT S.p.A), care este actualmente responsabilă de construirea și gestionarea autostrăzii A12 Civitavecchia-Livorno. Contractul a fost prelungit fără a avea loc o procedură prealabilă de ofertare. Comisia consideră că Italia nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul regulilor UE de atribuire a contractelor de achiziție publică, în special Directiva 2004/18/CE. Regulile UE de atribuire a contractelor de achiziție publică au ca scop să asigure faptul că toți operatorii economici au șanse egale de a participa la o procedură de ofertare și de a obține un contract. În conformitate cu regulile, se poate atribui un contract nou de concesiune doar în urma unei proceduri competitive de atribuie a contractelor, cu excepția anumitor cazuri reglementate în mod specific de legislația UE.

O prelungire a perioadei echivalează cu un contract nou de concesiune, așadar amânarea datei de expirare a unui contract de concesiune pentru autostrăzi în lipsa unei proceduri prealabile de ofertare nu este în conformitate cu legislația UE, deoarece alte societăți potențial interesate nu pot prezenta oferte. Comisia și-a exprimat anterior îngrijorarea într-un aviz motivat din octombrie 2014, îndemnând Italia să remedieze încălcarea legislației UE. În urma unor discuții intense cu autoritățile italiene și dat fiind că măsurile pe care acestea le-au propus nu ar remedia încălcarea legislației UE, Comisia a decis să trimită Italia în fața Curții de Justiție. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.

Comisia deschide și o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva ITALIEI pentru încălcarea normelor UE privind omologarea de tip a automobilelor în ceea ce privește Fiat Chrysler Automobiles. În temeiul legislației actuale a UE, autoritățile naționale au responsabilitatea de a verifica dacă un tip de automobil îndeplinește toate standardele UE, înainte ca automobilele individuale să poată fi vândute pe piața internă. Atunci când un producător de automobile încalcă cerințele legale, autoritățile naționale trebuie să ia măsuri corective (de exemplu, să dispună rechemarea de pe piață) și să aplice sancțiuni eficace, disuasive și proporționale, prevăzute în legislația națională. Comisia monitorizează îndeaproape aplicarea acestor norme de către statele membre și a deschis deja acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care au emis omologări de tip pentru Grupul Volkswagen în UE, deoarece aceste state nu au aplicat propriile dispoziții naționale în materie de sancțiuni, deși societatea în cauză a utilizat un software care constituie un dispozitiv ilegal de manipulare.

Cazul actual se bazează pe informații aduse la cunoștința Comisiei în contextul unei cereri de mediere între autoritățile germane și cele italiene, transmisă de Ministerul Transporturilor din Germania în septembrie 2016, cu privire la un diferend asupra emisiilor de NOx generate de anumite vehicule cu omologare de tip emisă de Italia. În cursul procesului de mediere, Comisia a evaluat cu atenție rezultatele testelor privind emisiile de NOx furnizate de autoritatea de omologare de tip din Germania (Kraftfahrt-Bundesamt), precum și informațiile tehnice cuprinzătoare furnizate de Italia, referitoare la strategiile de control al emisiilor utilizate de FCA pentru tipul de automobile în cauză. Legislația UE din domeniul omologării de tip interzice dispozitivele de manipulare, precum software-uri, contoare sau ferestre termice, care duc la creșterea emisiilor de NOx în afara ciclului de testare, cu excepția cazului în care prezența acestor dispozitive poate fi justificată prin necesitatea de a proteja motorul împotriva avariilor ori a accidentelor sau de a opera vehiculul în condiții de siguranță.

După cum a subliniat în mod repetat Comisia, orice derogare de la această interdicție trebuie să rămână o excepție și trebuie interpretată strict. În prezent, Comisia solicită în mod oficial Italiei să răspundă la preocupările sale legate de faptul că producătorul nu a justificat suficient necesitatea tehnică – și, prin urmare, legalitatea – dispozitivelor de manipulare utilizate și să clarifice dacă Italia și-a respectat sau nu obligația de a adopta măsuri corective cu privire la tipul FCA în cauză și de a impune sancțiuni producătorului de automobile. Italia are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.