Ungaria: „avertismente” distinctive pe etichetele de pe produsele alimentare cu ingrediente inferioare

0
477

În vreme ce prim-ministrul bulgar vorbește de dubla calitate a produselor alimentare ca despre un nou „apartheid“, un proiect de lege din Ungaria propune introducerea pe etichetele alimentelor a unui avertisment care să arate că acele alimente folosesc o compoziție diferită de ingrediente, comparativ cu cele comercializate în afara granițelor ungare, dar experții spun că actul normativ se află pe un „teren” instabil, din punct de vedere legal.

Proiectul legislativ ungar, care a fost depusă în Parlament pe 19 mai, prevede că: „Scopul său este de a introduce o obligație în ceea ce privește etichetarea, pentru produsele alimentare cu utilizare duală pe lanțul alimentar. Producătorul și distribuitorul vor avea obligația de a menționa un avertisment distinctiv relevant pe eticheta alimentelor sau furajelor introduse pe piață din Ungaria, care conțin ingrediente diferite sau care au un conținut diferit de ingrediente decât în țările din afara Ungariei, dar au același nume de marcă și aspect.”

Practicile companiilor multinaționale de a vinde sub umbrela aceleiași mărci produse de o calitate mai slabă în Europa de Est (cu un conținut mai redus de fructe, legume sau carne sau cu o mai mare cantitate de sare, grăsimi și zahăr) au fost semnalate prima dată de politicienii cehi care au semnalat problema la o reuniune a Consiliului, în 2016.

„Acest lucru este inacceptabil și jignitor”, declara primul ministru bulgar Boyko Borissov luna trecută, când a ținut o ședință de cabinet extraordinară pe această temă. „Poate că aceasta este o rămășiță a politicii de apartheid, pentru unii produsele alimentare ar trebui să fie de înaltă calitate, iar pentru alții, din Europa de Est, de o calitate mai scăzută.”

Bulgaria, care va prelua președinția rotativă de anul viitor al UE, a indicat deja că alimentele cu dublă calitate vor constitui o problemă prioritară.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că a primit proiectul de lege ungar, care a fost notificat în conformitate cu regulamentul din 2008 privind supravegherea oficială a lanțului alimentar și nu cu legislația Food Information to Consumers (FIC – informații despre alimente pentru consumatori), și este în prezent o analizată de experții Comisiei.

Comisia și alte state membre dispun de trei luni pentru a face observații asupra proiectului, mecanism tehnic ce are ca scop asigurarea bunei funcționări a pieței interne și abordarea problemelor potențiale înainte de adoptarea regulamentelor.

„Text discriminatoriu“

Conform unui expert în drept în domeniul produselor alimentare și director general al Hylobatos Consulting, proiectul de lege din Ungaria este construit pe un temei juridic șubred, din mai multe puncte de vedere, iar primul loc„de poticnire” va fi probabil conformarea sa cu articolul 34 din Tratatul UE, care garantează libera circulație a mărfurilor în cadrul pieței unice. Proiectul de lege este de asemenea dificil de pus în aplicare și discriminatoriu, a spus acesta.

„Practic, [legislația prevede că] producătorii de produse alimentare din alte state membre nu sunt liberi de a distribui în Ungaria anumite alimente, cu excepția cazului în care suportă costuri suplimentare pentru etichetare și un marketing potențial negativ. Mai mult decât atât, producătorii de alimente din Ungaria pot fabrica un produs identic în ceea ce privește ingredientele, fără nici o obligație de a eticheta produsul cu un marcaj pertinent, chiar dacă din punct de vedere nutrițional este identic. Ce altceva este în acest caz textul de lege, decât promotorul unei măsuri discriminatorii”.

O problemă sensibilă

Bucchini a adăugat că dacă Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară  nu vrea să întoarcă spatele la cinci decenii de eforturi de armonizare a etichetării produselor alimentare, el ar trebui să spună NU la acest act normativ, precum și „proiectului legislativ italian care le impune producătorilor să indice dacă un produs este fabricat și ambalat în Italia.”

Bucchini recunoaște că dubla calitate a alimentelor este „o problemă sensibilă pentru țările din Europa Centrală“, dar el crede că este abordată în mod greșit. Sistemul de notare nutrițional și inițiativele privind transparența oferă căi mai bune de acțiune, spune el.

Companiile care au fost nominalizate a fi fost implicate în vânzarea de produse de mai slabă calitate în trecut includ nume precum PepsiCo, Ferrero, Nestle și Danone.

Purtătorul de cuvânt al Ferrero a declarat că: „Putem confirma faptul că produsele Ferrero vândute în Europa de Est nu au niveluri mai ridicate de sare, grăsimi sau zahăr decât aceleași produse vândute în Europa de Vest. Declaram că toate ingredientele menționate pe etichetele noastre de produse, sunt în conformitate cu legislația locală, pentru a-i asigura pe consumatorii noștri că au informațiile necesare pentru a fi în măsură să ia decizii de cumpărare în cunoștință de cauză. Vă garantăm, de asemenea, că rețetele noastre de produse sunt definite la nivel central, prin Departamentul Central de Calitate al Ferrero Group; ele sunt comparabile atât din punct de vedere al compoziției, cât și al tehnologiei de preparare.”

Nestle: Noi așteptăm clarificări

Un purtător de cuvânt al Nestle a declarat că firma a luat act de discuțiile cu privire la problema dublei calități și așteaptă clarificări cu privire la poziția pe care Comisia o va lua.

„Multe fabrici Nestlé din Europa de Est fabrică produse pentru piețele din Europa de Vest, și vice-versa,” a adăugat purtătorul de cuvânt. „Produsele KitKat fabricate în Franța sunt distribuite în toată Europa, iar fabricarea Nescafe cafea solubilă se realizează în unități de producție din Elveția, Germania, Franța, Marea Britanie și Spania de unde sunt distribuite pe întreg continentul.”

Nestlé a declarat că toate produsele sale sunt conforme cu criteriile sale nutriționale și că firma se angajează să realizeze îmbunătățirea profilului nutrițional al produselor sale, indiferent de regiune, de exemplu prin îndepărtarea amidonului modificată sau emulgatorilor artificiali, precum și prin scăderea conținutului de sare. Totuși compania a confirmat faptul că produsele nu vor fi în mod necesar reformulate în același mod în fiecare țară.

„Abordarea noastră se bazează pe percepția consumatorului și pe acceptare. Acest lucru poate varia de la țară la țară.”