Obținerea unei balanțe comerciale pozitive nu trebuie să devină un scop în sine

0
319

Domeniul agriculturii și dezvoltării rurale a beneficiat în urma aderării de deschiderea pieței către și pentru statele membre, permițându-se accesul liber al produselor agroalimentare românești pe piața europeană.

„Datorită aderării la Uniunea Europeană, a fost posibilă scăderea deficitului comercial cu produse agroalimentare (animale vii și produse animale, produse vegetale, grăsimi și uleiuri animale și vegetale, produse alimentare, băuturi și tutun) de circa 17 ori din 2007 până în 2015 (de la 2.217 milioane de euro în 2007 la 128, 9 milioane de euro în 2015). Un alt aspect important îl reprezintă creșterea exporturilor de produse agroalimentare către țările UE, de circa 8 ori, de la 747,4 milioane de euro în 2007 la 5.950 de milioane de euro în 2015”, se arată în studiul Institutului European din România, elaborat în primăvara acestui an.

Pentru ultimul deceniu, România s-a aflat în poziția de importatoare netă de produse agroalimentare, deși ponderea României în exporturile mondiale a crescut, iar deficitul comercial cu produse alimentare s-a aflat pe un trend descrescător.

Acces facil la piețele mondiale prin porturile de la Marea Neagră și Dunăre

Se previzionează că, la nivel global, cererea de alimente va crește cu 70% până în 2050, ca urmare a populației din ce în ce mai numeroase și a sporirii veniturilor. Țările în curs de dezvoltare vor contribui cel mai mult la această tendință, cererea lor de hrană urmând a se dubla în următorii ani.

Se estimează că populația mondială va crește de la 7 miliarde, cât este în prezent, la 9 miliarde până la mijlocul acestui secol, iar 95% din această creștere va avea loc în țările cel mai puțin dezvoltate (în 50 dintre cele mai puțin dezvoltate țări din întreaga lume).

Veniturile globale în creștere vor fi în cea mai mare parte asociate cu urbanizarea sporită (se așteaptă ca 70% din populația lumii să locuiască în mediul urban până în 2050, față de 49% în prezent) și cu o creștere economică rapidă în unele dintre cele mai populate țări (de exemplu Brazilia, China, India și Rusia).

Pentru sectorul agroalimentar românesc, aceste aspecte constituie atât o oportunitate, cât și o provocare. Perspectivele de creștere a pieței agroalimentare constituie un avantaj semnificativ pentru fermierii din întreaga lume. Cu toate acestea, se preconizează că infrastructurile de piață imperfecte și vulnerabilitățile socio-economice din zonele cel mai dens populate ale lumii vor spori insecuritatea alimentară. În plus, sistemele agricole mondiale se vor confrunta din ce în ce mai mult cu efectele negative ale schimbărilor climatice (schimbarea modelelor de precipitații, fenomenele meteorologice extreme, penuria de apă), precum și cu volatilitatea prețurilor.

Pe de altă parte, creșterea productivității agricole poate fi obținută prin investiții, cercetare și inovare, bune practici agricole și politici publice adecvate. România are un acces facil la piețele mondiale prin porturile de la Marea Neagră și Dunăre, iar aderarea la UE oferă acces la o finanțare substanțială, precum și acces la piețe importante.

Din nou deficit în 2016 la comerțul cu alimente

România a prezentat în 2016 un deficit comercial agroalimentar important, de 557,4 milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare, adică de peste patru ori mai mare decât cel din 2015, când a totalizat 128,9 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în condițiile în care, în anii 2013 și 2014, balanța comercială cu produse agroalimentare a fost pozitivă, cu un excedent de circa 334 mil. euro, respectiv 452 mil. euro, în principal datorită exportului produselor vegetale, din care cerealele au ocupat un loc important.

Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerțul agroalimentar al României, cu o pondere valorică de 60,7% din totalul exporturilor României și cu una de 83,4% din totalul importurilor.

„Nivelul excedentului comercial al schimburilor cu țările terțe, de 1,256 miliarde de euro, nu a fost suficient de ridicat pentru a compensa lipsa de performanță a schimburilor agroalimentare ale României cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, deficitul record consemnat cu UE fiind aproape dublu față de anul precedent, respectiv de 1,814 miliarde de euro”, precizează o analiză MADR preluată de Agerpres.

Piețele terțe ar putea să constituie în continuare o opțiune viabilă de extindere mai ales pentru produsele animaliere, în ciuda deficitelor curente la carne și lactate din țările UE. Situația legată de deficitul comercial de produse agroalimentare se datorează, în principal, importului de alimente procesate. Peste jumătate dintre importurile agroalimentare ale României constau în produse finite, dintre care 60% provin din țări ale UE. Carnea, produsele zaharoase și produsele lactate au reprezentat împreună 25% din totalul importurilor României în 2012, iar exporturile proprii de produse agroalimentare au fost dominate de cereale (33%), țigări (12%) și semințe oleaginoase (11%).

Cerealele ne ajută să ținem în frâu deficitul

Creșterea valorilor nete aferente comerțului cu cereale, semințe oleaginoase și țigări, favorizată și de creșterea prețurilor mondiale, a avut o contribuție esențială la efortul de reducere a deficitului comercial. Până în prezent, România s-a poziționat destul de bine pe piața cerealelor, reușind să mențină balanțe comerciale pozitive încă din 2008 pentru această categorie de produse.

Livrările externe de grâu au totalizat aproximativ 7 milioane de tone, fiind de două ori mai mari decât în anul precedent, ceea ce a adus încasări de 1,14 miliarde de euro și a plasat grâul pe primul loc în topul exporturilor de produse agroalimentare.

O parte importantă din volumul majorat de grâu exportat în 2016 a provenit din achiziții din Ungaria și Bulgaria în vederea reexportului prin Portul Constanța. De altfel, importurile de grâu au totalizat 2,156 milioane de tone, valoarea acestora fiind de 330,9 milioane de euro. Totodată, comparativ cu anul 2015, exporturile de semințe de rapiță, în cantitate de 1,46 milioane de tone, au înregistrat un avans în încasări de 248,2 milioane de euro, totalizând 549 de milioane de euro, iar semințele de floarea-soarelui au avut un plus de 37,6 milioane de euro, până la 489,9 milioane de euro, pentru o cantitate de 1,18 milioane de tone. Pe de altă parte, în 2016 au scăzut exporturile de porumb cu 257,5 milioane de euro, până la 702,4 milioane de euro, pentru o cantitate de 3,43 de milioane de tone. Anul trecut, s-au diminuat și exporturile de țigări cu 176,4 milioane de euro, cele de orz cu 107,3 milioane de euro, uleiul și șrotul de floarea-soarelui cu 41,9 milioane de euro, respectiv cu 26,9 milioane de euro.

Produsele procesate, în creștere la export, dar și la import

Din exportul de animale vii din specia bovine s-au încasat 159 de milioane de euro (+32,5 milioane de euro față de 2015), din preparate alimentare – 112,6 milioane de euro (+25,3 milioane de euro), ciocolată – 71,3 milioane de euro (+18,1 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie și biscuiți – 107,1 milioane de euro (+16,7 milioane de euro), carne de porc – 49 de milioane de euro (+14,1 milioane de euro), animale vii din specia ovine sau caprine – 166,3 milioane de euro (+12 milioane de euro) și cârnați, salamuri și produse similare – 42,8 milioane de euro (+7,2 milioane de euro față de 2015). Exportul de carne de pasăre s-a menținut relativ constant – 66.500 de tone – din punct de vedere volumic, dar valoric a scăzut cu 21,2 milioane de euro, până la 112,3 milioane de euro.

Carnea și lactatele domină importurile

Importurile de carne de porc, aflate în topul achizițiilor externe de produse agroalimentare cu o cantitate de 197.000 de tone, sunt de nouă ori mai mari decât exporturile aceluiași produs, cu o valoare de 343,6 milioane de euro (+16,2%, adică +47,9 milioane de euro față de 2015).

În 2016, au mai fost importate 63.500 de tone de brânzeturi, în valoare de 178 de milioane de euro (+39 de milioane de euro față de 2015), preparate alimentare de 226 de milioane de euro (+38 de milioane de euro față de 2015 și un deficit comercial pentru această poziție de 113,6 milioane de euro), cafea de 197,6 milioane de euro (+27,9 milioane de euro), citrice de 163 de milioane de euro (+23,8 milioane de euro), banane de 125,4 milioane de euro (+17,2 milioane de euro) și carne de pasăre de 161,7 milioane de euro, în plus cu 15,4 milioane de euro față de anul precedent (deficit comercial de 49,4 milioane de euro pentru această ultimă poziție).

La tomate, importurile din anul 2016 s-au ridicat la 76.300 de tone, iar valoric au atins 70,2 milioane de euro, ceea ce reprezintă o creștere cu 32,7% față de 2015 (+17,3 milioane de euro).

Analiza MADR arată o creștere accelerată a importurilor de lactate și produse lactate (lapte și smântână, în special), de la 150.900 de tone în 2015 la 190.700 de tone în 2016 (totalizând 74,9 milioane de euro), majorarea cantitativă fiind de 26,3%, iar din punct de vedere valoric de 14,6 milioane de euro. De asemenea, au crescut și importurile de produse de brutărie, patiserie și biscuiți (+44 de milioane de euro) și ciocolată (+43 de milioane de euro). Pe de altă parte, au scăzut importurile de șrot de soia (-73,6 milioane de euro), tutun brut (-42,6 milioane de euro) și animale vii din specia porcine (-6,8 milioane de euro).Este important, totuși, ca obținerea unei balanțe comerciale pozitive să nu devină un scop în sine. Pentru anumite sectoare, disponibilitățile aparente de export trebuie orientate spre procesare în locul exportului de producție primară, care nu are valoare adăugată înglobată.

Pe această cale, structurile agricole de linie (fermieri-procesatori) pot asigura plusvaloare, respectiv competitivitate și venituri superioare, fapt reflectat și de obiectivele guvernamentale legate de raportul între VAB industrie alimentară și VAB agricultură (creștere de la 0,907 în 2012 la 1,25 în 2030). Exportul actual de produse agricole materie primă direcționează veniturile preponderent către sectorul comercial, nefiind o soluție durabilă de îmbunătățire a bunăstării actuale a fermierilor. În ceea ce privește activitatea de export, este necesară corelarea cu Strategia Națională de Export (SNE) 2014-2020, produselor agroalimentare fiindu-le dedicat un important capitol, în care sunt luate în considerare cu prioritate produsele provenind din agricultura ecologică, apicultură și viticultură. Pentru perioada următoare, se preconizează extinderea evenimentelor de promovare a produselor românești în UE și în țări terțe prin valorificarea posibilităților de finanțare din fonduri europene și naționale.