PODCAST/interviu cu doi invitați speciali: Dana Tănase, Director Executiv Asociația Română a Cărnii (ARC) și medic veterinar și Dorin Cojocaru, Președinte al Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).
Din seria “Discuíi de bun gust”, o serie de podcasturi pe care RO.aliment o lansează în luna august, ne-am gândit să facem o primă întâlnire, la o cafea, o întâlnire relaxantă cu doi invitați, doi specialiști ce sunt permanent alături de RO.aliment, Dana Tănase, Director Executiv Asociația Română a Cărnii (ARC) și medic veterinar și Dorin Cojocaru, Președinte al Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).
Dorin Cojocaru APRIL:
Aș putea începe dând un mesaj: încercăm să ieșim din tiparele acestea rigide ale conferințelor. Încercăm să fim noi înșine și să fim sinceri și transparenți. Sinceri cu noi și cu voi și transparenți cu voi. Și încercăm să fim cât mai aproape de realitate. Deci, să vedem, ce provocări cunoscute există și pe care să putem să le rezolvăm în următoarele luni și să aticipăm provocările necunoscute, dar care ar putea să influențeze piața, munca noastră și întreaga economie.
Claudia Bocean: Dana, în industria cărnii, ce este nou, cum simțiți perioada aceasta, ce perspective are industria cărnii?
Dana Tănase, ARC: Perioada în care ne aflăm acum și pe care încercăm să o depășim este destul de complicată din mai multe puncte de vedere. Nu știu dacă este cazul acum să le reamintesc. Sun costurile de producție, sunt prețurile, este piața care merge extrem de greu, iar perspectivele sunt destul de gri pentru că vom vedea la sfârșitul anului unde ne situăm și ce a însemnat anul pentru procesatorii de carne. Sunt mai multe provocări. În primul rând suntem pe aceeași linie cu lipsa materiei prime și mă refer aici, în special la carnea de porc. Peste porcină care chiar dacă sunt raportările mai puțin numeroase, iar numărul focarelor s-a redus, ea încă reprezintă o problemă și o amenințare cu implicații directe asupra noastră. Și aici am avut o problemă cu transporturile de carne tocată de mici în Italia, care au fost blocate dintr-o înțelegere greșită a legislației care se aplică pe acest subiect. Și sunt și alte provocări legate pe deoparte de Nutri-Score și pe de altă parte de decizia CE legată de cantitatea de nitrați, nitriți care va fi admisă. Sunt foarte multe lucruri pentru care trebuie să fim atenți.
(intervenție)Dorin Cojocaru: Pe deoparte sunt probleme vizible în mass-media centrală – cele care sunt transmise către publicul larg – și aici mă refer: costuri, materie primă, prețuri, puterea de cumpărare, adică cele care impact social și sunt problemele domeniului legate de legislativ, susținere, noi taxe, modificarea Codului Fiscal, lipsa asta de predictibilitate. Eu zic că este al treilea an în care noi nu putem să ne facem un buget pe următorul an (în 2020 nu puteam pentru 2021, în 2021 pentru 2022, în 2022 pentru 2023) și nici plan de investiții (și aici trebuie să te legi de PNS, de fonduri structurale, fonduri europene, tot felul de programe ale guvernului legate de energie, gaz, ș.a.m.d.). Sunt foarte multe probleme. Ce observăm? Viața agentului economic, pot să spun a producătorului și procesatorului român în economia românescă, europeană și internațională este foarte complicată. De ce? Pentru că depinde de foarte mulți factori. Avem criză financiară, criză geopolitică, criză medicală, costurile pe ambalaje, iar o legislaţie cu reciclarea ambalajelor, lipsa forței de muncă. Deci, sunt foarte, foarte multe probleme.
CE VOM ÎNCERCA SĂ FACEM LA COVASNA?
Să mergem pe partea asta tehnică, tehnologică: noi descoperiri în tehnologie; cum putem reduce anumite costuri… Dacă puterea de cumpărare a rămas fixă, undeva jos noi încercăm să tăiem din costuri. Cum putem să tăiem din costuri; care sunt factorii pe care îi implică? Eu mă leg în primul rân de energie. Ce resurse avem, ce posibilități avem pentru reducerea costurilor pe energie? Chiar ieri am aflat că România trebuie să raporteze la Bruxelles ce măsuri va lua în diminuarea consumului de energie și gaz.
(Intervine) Dana Tănase: Bine, aici eu înțeleg că sectorul agroalimentar va fi exceptat de la această reducere a consumului de energie.
Dorin Cojocaru (continuă): Reducerea va fi voluntară din ceea ce am înțeles eu. Dar eu am o propunere de modificare legislativă. De fapt este un ordin din 2002 – ordin comun al ANSVSA, ANPC, MS și MADR – prin care mie îmi impune la ce temperatură să țin laptele SL (iar în acel ordin nici nu era trecut laptele SL pentru că nu era pe atunci la noi lapte SL): în România la 4ºC, iar în Germania și Ungaria la 8ºC. Pe cei din Uniunea Europeană „îi doare la bascheți”. Se duc cu 8ºC, iar eu mă duc cu ºC. Diferența între 8 și 4ºC se reflectă în costuri: 35% diferență la costurile cu energia. Iar eu am fost pe la minister și am propus acolo o modificare a ordinului. Am avut o discuție și la premier. De ce este dificil să anulezi acest ordin – pentru că acolo sunt multe prosti (e depășit moral). Ce trebuie să fac: trebuie să pun un lider politic/ un manager de proiect ca el să preia această muncă, pentru că trebuie să unești ANSVSA-ul cu ANPC-ul și MADR-ul să semneze un ordin comun prin care să modifice acel ordin sau să îl anuleze. E o birocrație complicată dar dacă autoritățile s-ar fi mișcat repede – și o spun din ianuarie 2022 – agenții economici pe partea de procesare lapte din România (în special cei de pe segmentul laptelui de consum) ar fi redus cu 35% consumul de energie, adică ar fi redus cu 35% cheltuielile cu energia electrică.
Dana Tănase: Modificarea unui ordin este o chestie foarte complicată. Spun asta pentru că ieri am fost la guvern la Comisia de combatere a evaziunii fiscale, pentru elaborarea unui protocol de combatere a evaziunii fiscale în sectorul agroalimentar. Și acolo reprezentanții ANSVSA-ului au ridicat problema unei legislații paralele naționale din anii din anii 2002-2004, care este o legislație învechită /caducă. Ea ar trebui să fie anulată și aliniată legislației europene în primul rând. Și de aici s-au ivit o serie de discuții cu MADR care susține că sunt prevederi care sunt încă actuale și care sunt bune și care trebuie preluate și că nu se poate face o astfel de modificare, cu toate că există și o recomandare a OECD-ului, care este din 2016. Și tot pe fundalul a ceea ce a spus Dorin mai devreme, noi, în ultima perioadă, și când spun noi vorbesc de noi procesatorii de carne, dar și de procesatorii din lapte am fost bombardați de modificări legislative pe bandă rulantă. Astăzi aveam un ordin, o lege; peste două săptămâni ea se modifică. Nu mai vorbesc de Codul Fiscal, de legea salarizării, part-time-ul, TVA-ul (pentru cei care sunt pe partea de industrie alimentară și HORECA). La un moment dat săteam și mă gândeam: eu care mă uit pe legislație și o trimit membrilor – oare ce mai înțeleg, ce or mai face oamenii? Trebuie să aibă o armată de juriști și să analizeze toate aspectele astea. Și ce înseamnă asta? Asta înseamnă pierdere de timp și bani; asta înseamnă foarte multe pierderi în ultimă instanță sau mai exact costuri.
Dorin Cojocaru: Evenimentul de la Covasna din septembrie va crea oportunitatea ca oamenii să schimbe informații pentru că este foarte greu ca o singură persoană sau o singură companie (un IMM) să poată să gestioneze sau să monitorizeze toate aceste modificări legislative și informațiile care încă nu sunt date public, ci doar prin diferite comisii de dialog sau prin anumite birouri. Eu nu știu de exemplu, care este stadiul semnării contractelor pe filiera directivei 633 – în relația cu hipermarketurile pe filiera de produs (trebuie refăcute contractele, la ce nivel s-au refăcut, hipermarketurile au refăcut marjele). Or să aibă 30 de zile în decembrie, dar nu vor putea să refacă toate contractele; sunt zeci de mii la nivelul industriei alimentare.
La Covasna trebuie să ne uităm ce priorități avem, ce putem discuta, ce informații. Pentru cei care vor veni acolo noi o să încercăm să le oferim cât mai multe informații într-o anumită ordine de prioritate și importanță. Deci, cele care ard.
Claudia Bocean: Vor avea șansa să afle directe de la voi, informații pe care în mod real nu au de unde să le obțină.
Dorin Cojocaru: Eu cu membrii APRIL discut pe grupuri WhatsApp, mailuri, mă consult cu ei. Acolo și cei care nu sunt membri APRIL sau ARC au șansa discute și să își spună punctul de vedere, iar noi să ducem mesajul mai departe. Cu cât vom mai multe capete și mai multe idei și vom dezbate, eu pot să trag niște concluzii, cu care să mă duc la autorități.
Dana Tănase: Eu cred că la Covasna va fi momentul, cel puțin pe partea de procesare carne să ne gândim foarte serios la ce urmează să facem în următorii ani. Și asta spun în contextul în care peste tot în lume se vorbește din ce în ce mai mult de reducerea amprentei de carbon, în contextul în care se face o propagandă din ce în ce mai activă pentru produsele vegane și novel food (deja avem 2-3 categorii de insecte care sunt aprobate) și mai ales pe modificările legislative care sunt preconizate în perioada următoare și care își vor lăsa amprenta asupra noastră a procesatorilor. Sunt deja state precum Franța care deja au redus cu 40% procentul de nitriți în produse din carne, pe bază benevolă; ea și cu Danemarca au limitele cele mai reduse, tocmai pentru că se dorește de căte Comisia Europeană să se reducă nivelul maxim admis și inclusiv să se impună o doză reziduală).
Pe de altă parte este acest Nutriscore. Încă nu se știe care va fi decizia CE, dar uite să sunt pași făcuți și ieri a apărut un raport în care statele participante în aces Consiliul Științific (este vorba de șapte state) au ajuns la concluzia că în czul prodsuselor din carne, factor luat în calcul trebue redus de la 7, cât este în prezent la 2 și trebuie raportat la fierul hemic și cel total.
Informații care zic eu sunt de interes.
Dorin Cojocaru: Eu trag un semnal de alarmă și spun așa: noi ar trebui să nu mai stăm cuminți și să acceptăm anumite lucruri. Și mă refer la legislație la nivel național/european, trenduri, cerințe ale consumatorului. Noi încercăm să rezolvăm niște probleme când deja ele au fost puse în practică. Noi trebuie să anticipăm aceste probleme și să luăm atitudine. Cel mai mult am văzut acum că au început atacurile pe ce înseamnă veritabil, ce înseamnă autentic lapte/carne. Au început să promoveze la nivel internațional noi tehnologii de obținere a laptelui și cărnii în laborator. Și se dorește ca societatea, mentalul colectiv să înceapă să accepte noile produse. De aceea se promovează că laptele e cancerigen, că nano-particule de plastic se găsesc în lapte și carne, că e mai sănătos ă mănânci produse din laborator; am citit recent chiar în Roaliment că în Israel au început să facă grăsime din lapte în celule obținute în laborator… Mi-amintesc de atunci când a început acest trend de vegetarianism / veganism. Acum trăim același lucru, dar la o altă scară. Și amprenta de carbon combinate cu aceste fake-news-uri care apar în mass-media au un impact destul de puternic asupra societății și atitudinii colective. Deci, noi trebuie să fim jucători activi atât pe partea legislativă și în relațiile cu autoritățile, cât și pe partea de mass-media și comunicarea cu consumatorul final. Deci asta trebuie să stabilim la Covasna: care vor fi pașii următori. Ce vom face noi? Stăm și ne uităm cum ceilalți ne subminează activitatea economică, afacerile business-ul sau luăm atitudine?
Claudia Bocean: Cred că ai pus punctul pe I. Acum încheiem. Restul continuăm la Covasna… Dacă vi se par interesante aceste discuții vă invităm la Covasna la ediția cu numărul șase a RO.aliment SHOW, se va desfășura în perioada 12 – 14 septembrie, într-un cadru informal, la Hotel Clermont.
