Pe lantul agro-alimentar european de productie-transport-depozitare-comercializare se pierd in prezent peste 60 de miliarde de euro in fiecare an, prin alimente, care nu ajung niciodata la consumator, ca urmare a depreciierii lor pe parcursul amintit.
Companiile din domeniul agro-alimentar european ar avea mult de castigat prin combaterea risipei de alimente, iar inovarea si-ar putea aduce o contributie majora la reducerea unora dintre aceste pierderi.
Privind la lantul agro-alimentar de la ‘ferma si furculita’, cea mai mare risipa se produce in interiorul si intre companiile din domeniul agro-alimentar in timpul productiei agricole, al manipularii si depozitarii post-recoltare, prelucrarii si distributiei. Pentru aproape orice tip de produs alimentar, mai mult de jumatate din pierderea de valoare se intampla la producatori,
explica analistul Rabobank Paul Bosch, specialist in domeniiul lantului agro-alimentar.
Companiile din domeniul agro-alimentar pot economisi miliarde de euro prin utilizarea de abordari noi, inovatoare pentru reducerea risipei de alimente. Rabobank a urmarit trei domenii in care inovarea poate reduce semnificativ risipa de alimente: recoltarea si manipularea culturilor, ambalarea produselor alimentare si monitorizarea produselor proaspete. In opinia Rabobank, in aceste trei domenii de inovare s-ar putea realiza economii de pana la 10 miliarde de euro pentru companiile din domeniul agro-alimentar in fiecare an. Aceste economii – fara a pune la socoteala potentialul de reducere pierderilor de alimente ce ajung la gunoi la consumatorii – ar constitui un pas important spre atingerea aspiratiilor UE de a reduce risipa de alimente cu 30 la suta pana in 2025.
Pionierii reducerii deseurilor alimentare
Initiatorii acestor inovatii -“pionierii” – vor utiliza cel mai probabil aceste inovatii pentru a (re) se pozitiona pe piata. Cu toate acestea punerea in aplicare a inovatiilor care reduc risipa de alimente poate fi o provocare, deoarece compania care beneficiaza cel mai mult de pe urma aplicarii inovatiilor nu este de multe ori compania care trebuie sa investeasca cel mai mult. “De exemplu, in cazul in care un retailer alimentar doreste sa monitorizeze prospetimea, angrosist-ul, ambalatorul si poate chiar cultivatorul trebuie sa investeasca in tehnologie relevanta. Intrebarea este daca sunt sau nu sunt dispusi sa investeasca, deoarece o reducere a risipei de alimente poate avea ca rezultat cumpararea unei cantitati mai mici de alimente de catre retailer”, spune Bosch.
In opinia lui Rabobank cheile pentru reducerea risipei de alimente sunt aceea de a explora si de a pune in valoare beneficiile suplimentare pe care inovatiile le aduc modelului de afaceri, si, de asemenea, de a reconfigura modelele de afaceri pentru o mai echitabila impartire a beneficiilor si costurilor investitiilor pentru reducerea cantitatii de deseuri.
Din experienta noastra, companiile care-si reconfigureaza parteneriatele lantului de aprovizionare constata ca beneficiile se extind dincolo de reducerea risipei de alimente, cum ar fi imbunatatirea coerentei produselor, imbunatatirea managementului stocurilor si cresterea flexibilitatii logisticii,
explica Bosch.
