Se apropie Paştele şi nu puteam să nu facem un interviu despre cozonaci şi pască. Numai că anul acesta subiectul preferat al mass-media în această perioadă a fost lăsat la coadă întrucât termenul de modificare al legii 150 este la o aruncătură de băţ (20 aprilie), iar scandalul dublului standard a ajuns în faza prezentării rezultatelor analizelor de laborator la Bruxelles.

La toate acestea se adaugă vestea că pâinea se va scumpi cu 10%, iar evaziunea fiscală din panificaţie este de 30%, cu toate că TVA-ul este 9% de 3 ani de zile. Despre toate acestea am discutat cu Aurel Popescu, preşedintele ROMPAN, speaker la expo – conferința „Produsul românesc”, desfășurată în perioada 10 – 11 mai la București.

RO.aliment: Anul trecut, principalul pericol pentru industrie îl reprezenta aluatul congelat din UE care făcea concurență, la prețuri cel puțin egale, aluatului proaspăt din România. Mai există acest pericol?

Aurel Popescu: Sigur că este. Din păcate, economia asta, globalizarea și tot ce se întâmplă ne afectează și pe noi. Eu nu îl văd, însă, ca un pericol care să ne distrugă. Este, pur şi simplu, o chestiune cu care ne batem pe o piață. Dacă este concurență loială nu-mi fac probleme. Rău este în momentul când avem de-a face cu concurența neloială. 

POPESCU: Avem o evaziune fiscală de 30% în sectorul panificaţiei

paine1RO.a: Mai avem concurență neloială la trei ani de la scăderea TVA-ului?  A ieșit industria neagră la suprafață?

A.P: Trebuie să aveți în vedere faptul că totul trebuie corelat și cu activitatea instituțiilor de control. Sigur, a ieșit mult la suprafață decât economia neagră. Peste 1 milion de tone de produse, făină şi pâine, au fost scose la suprafață, ca producție realizată cu acte. Sigur era loc și de mai bine. De la 60% evaziune fiscală, cât era înainte, acum suntem la 30%. Tot este mult. În al doilea rând, în mod cert, și dacă îi pui TVA 0%, ei tot fac evaziune fiscală. Pentru că au nevoie de ceva bani negri și atunci nu au cum să îi facă decât să vândă fără acte.

Pe lângă Ministerul Agriculturii a fost un comitet interministerial care cuprindea toate instituţiile de control: ANPC, ANSVSA, Ministerul Finanțelor, Poliție, Garda finaciară, unde ne întâlneam toți și discutam ce se întâmplă în piață. Noi trăgeam semnale de alarmă că în Vâlcea se întâmplă nu știu ce, că în Argeș și Botoșani altceva etc. Era foarte bine. De la jumătatea anului trecut, guvernarea Cioloș nu a mai făcut această întâlnire și, pur și simplu, ne-am pierdut legătura cu instituțiile statului. Rezultatul îl vedem acum, când datele statistice arată că a început să scadă producția fiscalizată.

Am cerut noii conduceri de la MADR să refacem acest parteneriat și să discutăm. Dar atâta timp cât ANAF-ul nu își face datoria cum trebuie, fiți convinși că evaziunea fiscală este pe toate drumurile. Noi am stat bine la acest capitol, în luna aprilie 2015, când ANAF-ul a intrat în toată industria comerțului și se oferea bon fiscal și la WC-ul public. Acum au revenit la vechiul obicei. Ce fac evazioniştii? Când văd că treaba este grea pun lacătul la ușă.

RO.a: Diminuarea evaziunii fiscale a fost unul dintre motive, celălalt motiv ați spus că ar fi creșterea calității produselor de panificație, la același preț sau nu la un preț foarte ridicat. S-a facut acestă creștere în calitate după scăderea TVA-ului?

A.P: Sigur că s-a făcut. De fapt, creșterea calității trebuia să ducă la un consum de pâine mai sigură din punct de vedere alimentar. Acest lucru chiar s-a întâmplat în momentul în care noi am demonstrat că atunci când se fură se lucrează în condiții improprii din punct de vedere al siguranței alimentare. Pe acest considerent văd că s-au făcut pași importanți și acum, într-adevăr, calitatea pâinii, datorită disciplinei, faptului că avem materii prime mai bune și că nu lucrăm pe furat, este mai bună.

RO.a: Supermarketurile folosesc din plin aluatul congelat. Nini Săpunaru spunea, acum un an că în fiecare zi intră 25 de camioane pe zi în ţară cu un astfel de aluat.

 A.P: Sunt exagerări. Nu este chiar așa.

RO.a: Avem și pâine românească în supermarketuri?

paine_4A.P: Sigur. Avem și pâine românească în supermarketuri și, dacă încălzește pe cineva, vă spun că și noi exportăm pâine congelată. Avem capacitate, fabrici specializate pe acest gen. Exportăm în jur de 1.500-2.000 de tone pe lună, dar în același timp se și importă. Noi am mai lucrat cu ANPC și ei au scos ordinul acela în care există obligativitatea celor care utilizează aluatul sau făina congelată să semnalizeze acest fapt la raft. Să fie informat consumatorul cu realitatea care este în piață.

RO.a: Există vreo diferență din punct de vedere al gustului sau al siguranței alimentare între un produs realizat din aluat congelat și unul făcut din aluat proaspăt?

A.P: Nu există nicio diferență din punct de vedere al siguranţei alimentare. Dar luați o pâine din aluat congelat și a doua zi încercați să o tăiați. Veţi vedea că se fărâmiţează. Există o depreciere din punct de vedere calitativ. Ea este bună caldă, deși nu are gustul pâinii pe care o realizăm noi. Românii sunt obișnuiți cu un gust specific românesc, în ideea că lucrăm în două sau chiar trei schimburi. Noi lucrăm cu maiele, cu prospătură pentru a da aroma aceea a pâinii românești.

RO.a: Poate că o parte componentă a deciziei de a folosi pâine congelată poate fi prețul. Colegii dvs. din industrie spuneau că mentalitatea românului a rămas cea din vremea comunismului: pâine trebuie să fie cât mai ieftină, aproape gratis.

A.P: Într-adevăr, aceasta este mentalitatea. În ultima perioadă, se simte nevoie majorării prețului la pâine, pentru că au crescut costurile cu materia primă. Grâul s-a scumpit, implicit și făina este mai scumpă, salariile au crescut şi ele. Cele trei luni care au trecut până acum, ne-au arătat că preţurile energiei electrice şi gazului s-au mărit. În momentul în care constați că prețul la care vinzi este mai mic decât prețul de cost trebuie să procedezi în consecință.

Popescu: Pâinea se va scumpi cu 10%

Aurel PopescuRO: Cu câte procente estimaţi că va creşte preţul pâinii?

A.P: Fiecare agent economic își face socotelile și își ia decizia, dar cred că această creștere nu va fi mai mare de 10%. Pentru un producător care câștigă 5 bani la o franzelă, acei 5 bani sunt foarte importanți. Dacă îi pierzi, nu are sens să mai lucrezi.

RO.a: În ultima perioadă au ieșit pe piață diferite specialități. Nutriționiștii, pe de altă parte, fac o reclamă negativă produselor de panificație. Au început românii să se orienteze către aceste specilități considerate de o calitate superioară?

A.P: Dacă nu ai avea specialități de panificație, nici nu ai rezista ca producător. Sigur, în sud, regina pâinii este franzela și se vinde în cea mai mare cantitate, dar pe ea este şi cea mai mare bătaie pe preț. Producătorul câștigă 5 bani, în schimb comerciantul câștigă 30-40 de bani pe bucata de pâine. Atunci, ești nevoit să faci tot felul de specialități, să vii în întâmpinarea consumatorului, să câștigi și de acolo 20-30 de bani ca să faci față costurilor pe care le ai. În același timp, specialitățile de panificație se îndreaptă și către foarte multe categorii de oameni. Unul vrea pentru sandwich, altul să pună copilului la școală.

RO.a: Ce reţete consacrate produceţi?

A.P: Avem franzela București, pâinea cu secară, pâinea albă și neagră cu cartofi și multe alte sortimente pe care le realizăm. Au avut un succes foarte mare. Noi avem o brutărie și stă lumea la coadă să le cumpere.

RO.a: Le distribuiți și în supermarketuri?

A.P: Da. Le dăm și la Kaufland aceste produse, dar ne axăm mai mult pe magazinul nostru.

paineRO.a: Legea 150. Vă ajută sau nu această lege în forma actuală să mai câștigați un segment de piaţă în bătalia cu produsele importate? 

A.P: Legea 150 a fost una dintre cele mai proaste legi care s-au elaborat în anul 2016. În domeniul nostru au fost trei legi care s-au dat, una mai proastă decât alta. Legea 321 era mai bună decât 150, în ideea că ne-am tăiat craca de sub picioare. Avem multe taxe pe care acum le plătim dublu. Noi am negociat cu AMRCR, am negociat cu Comisia de agricultură din Camera Deputaților și suntem în faza finală de modificare a legii 150, în ideea de a-i da forma pe care am gândit-o încă de anul trecut.

Anul trecut ei s-au grăbit să scoată legea 150 din punct de vedere electoral. Pur și simplu au făcut o prostie. Dacă iese în varianta pe care noi am negociat-o chiar zilele trecute, părerea mea este că va fi în avantajul consumatorului final. De exemplu, promoțiile vor fi în beneficiul consumatorului final. Până acum magazinul își băga în buzunar diferența de preț dintre prețul normal și prețul de promoție. Acum o să se vadă la raft ca eu am dat cu 50 de bani mai puțin produsul și tot cu 50 de bani trebuie să fie mai mic prețul la raft. În al doilea rând, este important ca toate serviciile să fie cuprinse în prețul de achiziție. Suntem de acord să plătim servicii, dar să fie cuprinse în prețul de achiziție. Atunci vom avea prețuri diferite de la un magazin la altul pentru același produs.

RO.a: Timpul de plată al mărfii se va micşora?

A.P: Da. Pentru pâinea proaspătă se face la șapte zile, pentru celalalte produse se negociază în funcție de termenul de valabilitate al produsului. De exemplu, la pastele făinoase unde avem doi ani termen de valabilitate nu poți să-i ceri să-ți plătească la 30 de zile, pentru că se întâmplă fenomenul invers: el îți comandă numai cantitate de paste pe care o vinde într-o luna și tu stai cu stocul în fabrică. Așa, noi livram o cantitate mare la magazin care stă pe raft la vânzare.

RO.a: Am auzit că și cei de la PRO AGRO au fost de acord să rupă acestă lege în două: o parte pentru industria alimentară, o altă parte pentru produsele proaspete.

A.P: Noi am spus din iulie 2016 ca această lege nu este bună. Ei au spus că este în favoarea producătorului român. Lege 150 era foarte bună pentru legume-fructe și, poate, pentru ouă. În rest, producătorul de lapte, fermierul care are vacile nu se duce în hipermarket cu laptele crud, că nu are voie. Trebuie să treacă printr-o procesare. La fel și în cazul cărnii. Am zis de la început ca procesarea să fie separat și discutăm după lege numai noi, iar agricultorii care pot vinde direct în magazine legume și fructe să aibă o lege separată.

RO.a: Dar cele 51% de produse autohtone am înțeles că vor rămâne. Ce înseamnă autohton pentru dvs?

A.P: Autohton înseamnă produs realizat din materie primă 100% românesc sau produs procesat pe teritoriul României. 

POPESCU: Dublul standard există şi din partea producătorilor români

paine1RO.a: Cum vedeți calitatea dublu standard?

A.P: Dublu standard există și din partea celor care vin cu marfă din import și există și din partea producătorilor români. Noi trebuie să lucrăm mai mult la o idee care nu mai trebuie să existe: să cumpărăm produsul în funcție de preț. Care este cel mai ieftin, pe ăla îl cumpăr. Nu se poate să iei un produs care costă 50 de bani și să aibă calitatea produsului de 2 lei.

Dacă vrem produse sănătoase, bune și sigure din punct de vedere alimentar trebuie să plătim prețul corect. Nu-i corect să pui aceeași etichetă în Germania și aceeași etichetă în România. Trebuie să scrii ce conține produsul din Germania și ce conține produsul din România. Dacă minte, trebuie sancționat. Însă dacă el etichetează corect şi cu denumirea produsului respectiv pentru că are un brand lansat pe plan european, mondial sau național nu ai ce să îi faci. Cine cade în capcană să ia produsul că e ăla din Germania greșește. Nimeni nu o să-ți vândă sub prețul de cost. Dacă vinzi sub prețul de cost, ai dat faliment.

RO.a: Cei care susțin acest scandal spun că prețurile acestor produse sunt la nivelul celor din Occident.

A.P.: Atunci e mai rău şi trebuie sancționat drastic de către autoritățile române și făcute controale şi analize asupra produsului. Eu nu cred că există pădure fără uscături. Cred că sunt asemenea fenomene, dar sunt mai puţine. Fenomenele de amploare sunt cele care fac produsul mai ieftin pentru că ăsta e nivelul de cumpărare a românului.

RO.a: La ce vă refereaţi când spuneaţi de dublul standard la români? Exportăm produse cu alte calității superioare celui din România?

A.P: De multe ori da. Dacă am un preț mai bun fac un produs mai bun. Dacă în România îmi cere să vând la 50 de bani, ce să fac? Nu respect multe dintre fazele tehnologice ca să-mi reduc costurile și fac un produs mai slab calitativ. Dacă iei crenvuşti cu 2 lei kg, probabil că sunt făcuţi din resturi, dar sunt şi crenvuşti din carne. Trebuie să știm să alegem.

RO.a: Prețul este un bun indicator asupra calității?

A.P: Este un indicator foarte important. După preț te orientezi. În primul rând, citești eticheta, dar categoric și prețul este un indicator care îți spune multe. Eu, personal, vă pot spune că mă orientez după preț.

POPESCU: Ne aşteptăm să vindem peste 5 milioane de bucăţi de pască şi 7 milioane de bucăţi de cozonaci

RO.a: De Crăciun s-a atins un record în ceea ce priveşte exportul de cozonaci. Vine Paștele. Ce vă așteptați de acestă dată?

A.P: În industria și alimentația publică ne-am propus să ne apropiem de 5 milioane de bucăţi de pască vândute în total. La cozonaci, o să fim ceva mai jos. În primul rând, e pasca care înlocuiește de multe ori cozonacul. Sărbătorile de iarna au ţinut 10 zile, acum doar 3 zile. În mod cert cred că vom depăși 7 milioane de cozonaci vânduţi în ţară şi străinătate. Vom fi peste Paștele de anul trecut pentru că merge destul de bine exportul și mă bucură foarte tare că românii se îndreaptă către industrie, şi nu mai fac acasă, pentru ca este muncă multă. Un cozonac e bun de miros în casă.

RO.a: Exportăm şi către publicul european sau doar în comunităţile româneşti?

A.P: Exportăm peste tot. Suntem şi în Anglia, Germania, Italia. Ducem cozonaci peste tot.

RO.a: Cumpără și băștinașii din aceste state?

A.P: Sigur că da. Ei nu sunt producători de cozonaci, cu excepția italienilor care au panettone pandoro și nu sunt obișnuiți cu un asemenea produs. Dar acum, gustându-l, le-a plăcut și îl cumpără.

RO.a: La cozonaci și pască termenul de valabiliate redus ne garantează că are mai puțini aditivi?

A.P: Sigur. Dar trebuie să luăm în calcul că a apărut și noua tehnologie de ambalare cu atmosferă de alcool care omoară toate microorganismele și împiedică apariția mucegaiului. Recomand cosumatorilor să citească eticheta.