Industria alimentara si agricultura au nevoie de o piata functionala care sa permita competitia corecta intre actorii economici.
Daniel Botanoiu – scurt CV
Dumitru Daniel Botanoiu (48 de ani) detine functia de secretar de stat in MADR din mai 2012 si face parte dintre specialistii recunoscuti din agricultura romaneasca, ocupând, anterior, pozitii executive in agribusiness si organizatiile de fermieri In fiecare colt al biroului are plante si icoane, ce subliniaza si in acest mod dragostea lui pentru agricultura si traditii.
Botanoiu are un master in Genetica Plantelor si o diploma de inginer obtinuta la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Bucuresti. Din 2008, este Doctor in Stiinte Agricole, titlu obtinut la aceeasi universitate din Capitala, si se poate mandri ca a absolvit, in Franta, unul dintre cele mai vechi programe de cooperare din UE – Programul Tempus. Pe langa cunostintele legate de sectorul agricol, Botanoiu si-a luat, in 2006, si licenta in Drept.
______________________________________________________________
Rep. Ce va recomanda pentru a fi ministru secretar de stat in Ministerul Agriculturii?
D.B. Poate, experienta. Bursa de studii din Franta mi-a dat ocazia sa vad o multime de lucruri importante pe care la intoarcerea in tara le-am pus in practica. Am administrat in Franta 4.000 de ha, o unitate de morarit si panificatie, plus centrele de desfacere a produselor pe care noi le obtineam in fermele noastre.
Poate, faptul ca iubesc foarte mult meseria de agricultor. Am pornit pe acest drum din dorinta de a schimba ceva pentru colegii mei fermieri si pentru consumator. Functia pe care o ocup azi m-a determinat sa muncesc mai mult pentru a aduce un plus de valoare pentru oamenii din agricultura si din industria alimentara. De altfel, cred ca nu putem sa fim indiferenti de ceea ce se intâmpla in amonte si in aval de productia din ferme.
In amonte avem inputurile fermelor – materii prime, preturi de achizitie, tehnologii – iar in aval avem consumatorul cu nevoile si cerintele sale. Astazi este destept nu cel care produce, ci acela care stie sa vânda si care poate veni cu un pret rezoabil pentru consumator. In plus, in spatele fiecarui produs trebuie sa stea o istorie, un lant al trasabilitatii obtinerii acelui produs.
Rep. Cat stati la serviciu?
D.B. Nu cred ca mai putin de 10-12. De altfel, in timpul dezbaterilor parlamentare, programul meu depaseste frecvent 12 ore.
Rep. Ati schimbat ceva, asa cum ati dorit?
D.B. Eu zic ca am reusit sa facem pasi importanti.
Rep. Si ca politician de cand?
D.B. Nu cred ca sunt un politician veritabil. Dar pot sa spun ca politica agricola fac din timpul facultatii. De altfel, pot sa spun ca am facut politica agricola tot timpul. Politica agricola si politica spatiului rural. Pentru ca, spre exemplu, daca noi credem ca o ducem bine, daca reusim sa ne facem o vila, dar sa traim in continuare inconjurati de oameni saraci pot sa va spun ca acel trai bun nu este decât o iluzie. In saracie, un exemplu reusit, de cele mai multe ori nu va genera decât repulsie, invidie si lehamite.
Rep. Care este realatia pe care o aveti cu politicienii din Parlamentul Romaniei?
D.B. E o relatie de intelegere. Pentru ca trebuie sa ii conving de ceea ce vor fermierii. Eu nu trebuie sa creez tensiune, ci trebuie sa promovez legi care sa sprijine interesele agriculturii si industriei alimentare. Ca avem o astfel de relatie de intelegere se poate dovedi si prin faptul ca in ultima perioada am reusit sa trecem foarte multe proiecte si acte normative foarte grele. Si as mentiona aici Legea pasunilor, Legea zootehniei, Legea viei-vinului, Legea 321, Legea reorganizarii unor entitati din cadrul MADR (Directiile agricole, de exemplu).
Rep. Cum sprijina MADR sectorul industriei alimentare?
D.B. Industria alimentara ar trebui sa fie regina sectorului. Si aici ma gandesc la faptul ca industria alimentara ar trebui sa creze produse finite cu valoare adaugata mare, care sa ajunga la consumatori. In acest fel, pe fiecare lant sectorial am putea sa pastram si sa cream locuri de munca, dar si sa ne pastram traditiile alimentare. E adevarat ca sustinerea industriei, din acest punct de vedere nu a fost pe masura.
Rep. Cum sprijiniti promovarea produselor agroalimentare romanesti?
D.B. In doua moduri: pe o latura legislativa si pe o alta latura financiara. Pe latura legislativa e nevoie de definitii foarte clare, care sa nu impiedice investitiile in activitatile din sector. Avem nevoie dde o legislatie supla si de oameni care sa aplice legile atât in litera, dar mai ales in spiritul lor. Si am sa va dau un exemplu concret. Jambonul produs in Spania nu are acelasi gust cu cel produs in România. Aceasta problema ar trebui reglementata la nivel european. Din dorinta de a avea vânzari, fabricantul isi adapteaza produsul la puterea de cumparare din tara respectiva, folosind la obtinerea acelui produs ingrediente si aditivi mai ieftini.
O astfel de practica ar trebui sa inceteze insa, pentru ca, spaniolul care va mânca jambon la Marea Neagra si care nu va mai regasi giustul cu care s-a obisnuit se va simti inselat si va considera, pe buna dreptate, ca, de fapt, in farfurie nu a avut jambonul pe care l-a cerut. DE aceea ar fi nevoie de o legislatiei europeana clara. Trebuie reglementat acest comportament al companiilor mari, transnationale, care, din dorinta de a-si adapta produsul la gustul sau puterea de cumparare a consumatorului de pe o anumita piata, modifica intr-un fel sau altul reteta. Iar asta nu aduce beneficii produselor din tarile lor de origine. Asa s-au pierdut traditiile si gusturile traditionale ale unor alimente.
Pe latura financiara MADR a gandit o serie de ajutoare de stat si masurii de sprijin. De asemenea, pentru promovare s-a constituit un Comitet interministerial astfel incât fondurile de promovare sa nu mai fie distribuite la toate ministerele si fiecare minister sa detina doar o cota foarte mica. Totodata, la Ministerul Agriculturii trebuie sa lucram impreuna cu producatorii pe strategia privind promovarea produselor procesate, pentru ca nu se subventioneaza prezenta la targuri pentru exportul de animale sau de cereale, de exemplu. Eu pot sa subventionez doar produsul finit si care beneficiaza si de avantajul ca are o valoare adaugata mare.
Ar mai trebui avut in vedere ca, din punctul de vedere al industriei alimentare si al sectorului agricol noi trebuie sa raspundem la un trinom: piata, asociere si finantare.
Industria alimentara si agricultura au nevoie de o piata functionala care sa permita competitia corecta intre actorii economici. Din acest punct de vedere agricultura româneasca este o agricultura duala, cu firme mici si foarte mici si firme foarte mari. Noi ne dorim ca fermierii sa iasa din zona de subzistenta si sa produca si pentru piata, motiv pentru care vom promova masurile si programele astfel incât segmentul exploatatiilor cu suprafete de 30-60 de hectare sa fie un pic mai mult sprijinit. Vrem ca proprietarii unor astfel de exploatatii sa devina clasa mijlocie in agricultura româneasca, mai ales ca aceasta este si clasa tinerilor. Si vrem ca ei sa produca pentru piata, pentru ca, de fapt proprietarul produsului din ferma este consumatorul. Daca acesta nu cumpara activitatea gricola respectiva dispare.
Rep. De ce considerati ca asocierea este atat de importanta pentru agricultura?
D.B. Asa cum am spus mai inainte al doilea element al trinomului la care MADR trebuie sa raspunda este asocierea. Pe o piata foarte competitiva nu te poti exprima coerent daca ramâi la nivel de exploatatie. Si aici ma bucur ca am putut fi copartas la Legea cooperatiei. Asocierea iti da si o capacitate mai mare de a castiga piata. Noi trebuie sa recastigam anumite sectoare ale pietei agroalimentare nationale: sectoarele de legume, fructe, al carnii de porc. Iar pe de alta parte trebuie sa ne deschidem alte piete, sa ne extindem peste granite. Sectorul agricol si alimentar românesc este undeva la media UE, din punctul de vedere al productivitatii.
In ceea cce priveste al 3-lea element, finantarea consider ca acest pilon se leaga de primul, respectiv acela al unei functionari corecte a pietei. Daca piata nu functioneaza corect atunci producatorul, in cele mai multe cazuri nu isi va putea acoperi costurile de productie. Dar noi nu ne dorim sa acordam subventii pentru a acoperi diferentele dintre costurile de productie, mai mari si preturile pietei. Vrem ca ajutoarele financiare sa mearga mai ales spre investitii. Investitiile, de altfel, ajuta la cresterea productivitatii, iar aplicarea noilor tehnologii conduce in cele mai multe cazuri la reduceri de costuri de productie. Am avut o ordonanta care permitea MADR subventionarea dobânzilor la creditele contractate pentru achizitionarea de pana la 1.000 ha.
Rep. Vedeti constituirea unor asociatii ori cooperative precum cele din Occident, cu mii de producatori, ce reusesc sa domine pietele nationale sau de export?
D.B. Poate nu chiar de talia acelora, pentru ca au 60-100 de ani de experienta si istorie in spate. Dar vad o tendinta de asociere in crestere. Sunt deja destul dde multe cooperative ce s-au constituit pentru a achizitiona mai ieftin servicii sau inputuri, in special in sectorul vegetal.
Rep. Ce efecte credeti ca va avea Legea 321?
D.B. Eu cred ca Legea 321 este un act normativ foarte important, care va determina modificari in profunzime. Ea va necesita insa purtarea unui dialog intre toti actorii lantului alimentar. E clar ca unele lucruri vor putea sa functioneaze mai bine, in timp ce altele s-ar putea bloca. Sigur ca nu poti modifica in trei zile contractele. Legea este insa un inceput. Noi vrem, la MADR, ca pe raft sa existe produsele pe care si le doreste consumatorul. Intentia noastra este sa promovam produsul românesc si sa promovam fiecare veriga de pe acest lant. In mod obligatoriu insa, va trebui sa mai venim cu câteva acte normative, in completarea acestei legi.
Trebuie sa definim lantul scurt de productie. Trebuie sa obtinem si acceptul UE, pentru toate aceste legi. Eu cred ca nimeni din piata nu-si doreste ca un nume sau altul sa dispara. Nu vrem, spre exemplu, ca din 200 de procesatori, câti au mai ramas in sectorul lactatelor, sa mai ramana 50; pentru ca doar astfel va exista competitie pe piata.
Rep. Vedeti anumite sectoare ale industriei agroalimentare care performeaza mai bine in prezent si care au perspective mai bune de evolutie pe viitor?
D.B. La ora actuala la nivel european, si nu doar la nivelul pietei românesti, toate sectoarele industriei agroalimentare sunt in plin proces de reasezare.
In acest context, sunt anumite segmente de pe piata romaneasca care intradevar functioneaza mai bine: sectorul vinului; al legumelor in anumite perioade, pentru ca exista inca probleme cu depozitarea si pastrarea produselor. In prezent, sectoare care asigura in proportie de 100% necesarul de consum al Romaniei sunt segmentele de vie-vin, legume, radacinoase panificatie, mezeluri, miere. Sunt sectoare care si-au luat in serios rolul si sunt performante, asa cum este sectorul carnii de pasare unde, din importatori, acum suntem exportatori. Ne putem uita si la sectorul vegetal, dar acolo durerea este ca noi exportam materii prime.
Rep. Vedeti o evolutie pozitiva pentru industria alimentara romaneasca in urmatorii ani?
D.B. Da, vad o evolutie pozitiva a sectorului. Vad o simplificare a birocratie, simplificare de care vor beneficia si solicitantii de fonduri, astfel incat acestea sa poata ajunge mai repede la beneficiari. Vad de asemenea si o crestere a profitabilitatii exploatatiilor agricole si a profesionalismului celor care lucreaza in cadrul acestora. Cred foarte mult in experinta si profesionalismul celor care lucreaza in acceste exploatatii. Cred foarte mult si in calitatea produselor romanesti.
Mai cred si in perspectivele pozitive si potentialul pe care Romania le are. Cred in aceasta tara, pe care o iubesc (acesta este si motivul pentru care am hotarat sa vin inapoi, dupa episodul ”frantuzesc”).
Dar e nevoie de investitii. Investitii in irigatii, transport, infrastructura rutiera si de depozitare.