De ce a facut ANAF o moda din sesizarile penale: Incaseaza sume in plus blocand accesul companiilor la justitie

0
777

Sumele stabilite in plus de controalele fiscale, prin decizii de impunere, devin executorii si trebuie platite, contestarea lor fiind suspendata, daca inspectorii inainteaza si o sesizare penala, in urma verificarii.

Motivul este ca orice cauza penala suspenda, pana cand instanta emite o hotarare definitiva, solutionarea contestatiei impotriva actului fiscal. Vlad Boeriu, partener Deloitte, explica cum s-a ajuns la moda sesizarilor penale si care sunt efectele pentru business.

Fenomenul sesizarilor penale a fost reclamat de mediul de business, in repetate randuri, in ultima vreme. Principala nemultumire este ca blocheaza accesul la justitie. Practic, “penalul vine inaintea civilului”, spune Vlad Boeriu, si, din acest motiv, pana nu se judeca cauza penala, cea civila ramane suspendata. Prin urmare, decizia de impunere, prin care inspectorii pun sume in plus in sarcina contribaubilului, trebuie achitata fara posibilitatea de a-ti fi analizata contestatia intr-un termen rezonabil.

Intr-un numar din ce in ce mai mare de controale, inspectorii inainteaza un proces verbal de sesizare penala care contine constatarile din raportul de inspectie fiscala, facand, de regula, trimitere la art 9 lit c din legea 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale care prevede ca sunt infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 8 ani “evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive”.
Procedura administrativa obliga contribuabilul sa faca contestatie la decizia de impunere catre directia de solutionarea contestatiilor din cadrul ANAF. Insa, totodata, conform legii, solutionarea se suspenda pana cand se lamureste cauza penala.

Fara o solutie din partea directiei de specialitate a ANAF, contribuabilul nu poate ataca in instanta decizia de impunere. Practic, este fortat sa achite suma si sa astepte hotararea instantei care poate veni dupa 4 sau 5 ani. Abia apoi ataca decizia de impunere la ANAF si, daca are o solutie nefavorabila, se adreseaza instantei. Procesul poate dura alti 4-5 ani. Astfel, contribuabilii ajung sa achite sume pe care le pot recastiga in instanta dupa ani de zile.

Cei care au o situatie financiara solida sau datoreaza sume mai mici pot rezista, ceilalti ajung in insolventa sau faliment, spune Vlad Boeriu.

De ce exista aceasta practica? “Nu stiu daca este o directie trasata de parchete sau daca inspectorii o fac pentru ca le este frica sa nu fie penalizati ierarhic. Insa, este clar ca ar trebui sa faca sesizare penala atunci cand exista suspiciunea fundamentata de evaziune si frauda. Or, in foarte multe cazuri este vorba despre companii care au productie, multi angajati, taxe platite la stat in cuantum ridicat”, explica partenerul Deloitte. In opinia sa, aceste sesizari nu vizeaza evazionisti in adevaratul sens al cuvantului, ci diverse situatii unde inspectorii au constatat o diminuare a bazei impozabile care poate fi din eroare sau pentru ca lipsesc documente justificative. Sesizarile ar trebui facute doar daca exista in mod real o incidenta a faptelor cercetate asupra sarcinii fiscale.

Un exemplu frecvent este, potrivit lui Vlad Boeriu, cel al companiilor parte a unor grupuri multinationale. “Inspectorii urmaresc, in special, prestarile de servicii in grup si, in multe cazuri, le califica drept fictive, taie dreptul de deducere si, pe motiv ca sunt fictive, fac si sesizari penale. In practica, este vorba de specificul business-ului. In cazul corporatiilor, headquarter-ul are anumite functii centralizate, cum ar fi cele de HR, IT, achizitii, si aloca niste costuri pentru toate entitatile din grup. Acestea factureaza serviciile in functie de cheia de alocare care poate fi stabilita in functie de cifra de afaceri, de numarul de angajati etc. In Romania, Codul fiscal cere documente justificative prin care sa se demonstreze ca serviciul a fost prestat si ca a fost in beneficiul companiei. Daca inspectorii considera ca documentele justificative sunt insuficiente, spun ca serviciul e fictiv. Implicit, cheltuielile devin nedeductibile, dar se face si sesizare penala. Sunt situatii in care obligatiile in plus gasite de inspector reprezinta 1% din totalul taxelor achitate de o companie, nu poate fi vorba de o intentie de frauda, de un circuit economic cu intentia de a extrage bani din buget”, arata Vlad Boeriu.

Chiar daca exista jurisprudenta, scrisori de clarificare de la Ministerul Finantelor sau decizii din instanta, inspectorii nu le iau in considerare si lasa contribuabilii sa urmeze calea justitiei. Numai ca si aceasta este blocata din cauza sesizarii penale.
“Impactul este ca nu te poti judeca pe fond pentru ca sesizarea penala blocheaza procesul civil. Procesele pot dura cate 4-5 ani fiecare si, atunci, efectul este ca unii, daca nu au bani sa plateasca ajung in insolventa”, explica Vlad Boeriu.

Practica ANAF aduce o crestere temporara a colectarii. Insa, peste cativa ani, cand procesele se vor judeca este posibil ca statul sa dea acesti bani inapoi plus dobanzile aferente. “Nu scapi de evaziune aglomerand penalul cu situatii de genul nu ai platit 1% din toate taxele datorate”, sustine partenerul Deloitte.