În data de 23 august 2017, Comisia Europeană a adoptat REGULAMENTUL (UE) 2017/1495 AL COMISIEI, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2073/2005 în ceea ce privește Campylobacter în carcasele de pui pentru îngrășare (anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 se modifică în conformitate cu anexa la noul regulament).
Textul normativ impune o serie de cerințe de igienă generale și specifice care stabilesc valori orientative ale contaminării la carcasele de pui pentru îngrășare cu Campylobacter, la depășirea cărora se impun măsuri corective destinate să mențină igiena procesului, în linie cu legislația în domeniul alimentar.
În conformitate cu „Raportul de sinteză al UE privind tendințele și cauzele zoonozelor, agenților zoonotici și focarelor de toxiinfecție alimentară în 2015” publicat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), campilobacterioza, cu aproximativ 230.000 de cazuri semnalate anual, este boala cu transmitere prin alimente cel mai des raportată la nivelul Uniunii Europene.
În anul 2010, EFSA a publicat analiza studiului de referință privind prevalența Campylobacter în loturile și în carcasele de pui pentru îngrășare. Studiul de referință a fost efectuat în 2008 la nivel de abator pentru a obține date comparabile privind prevalența și nivelul de contaminare al puilor de carne din Uniune. EFSA a concluzionat că, în medie, carcasele de pui pentru îngrășare erau contaminate în proporție de 75,8%, cu diferențe semnificative între statele membre și între abatoare. Conform avizului științific al EFSA, publicat în 2010, privind riscul de campilobacterioză umană legat de puii pentru îngrășare, manipularea, prepararea și consumul cărnii de pui pentru îngrășare ar putea fi cauza a 20% până la 30% din cazurile de campilobacterioză la oameni, în timp ce 50% până la 80% pot fi atribuite disponibilului de galinacee în ansamblu.
O reducere de peste 50% a riscului de îmbolnăvire
Avizul științific al EFSA, publicat în 2011, privind modalitățile de control al Campylobacter de-a lungul lanțului de producție al cărnii de pasăre recomandă o serie de opțiuni de control atât la nivelul fermelor, cât și la nivelul abatoarelor, inclusiv introducerea unor criterii pentru igiena procedeelor pentru Campylobacter și estimează impactul acestora la reducerea numărului de cazuri la oameni. EFSA estimează că ar putea fi obținută o reducere de peste 50 % a riscului pentru sănătatea publică cauzat de consumul de carne de pui pentru îngrășare, dacă carcasele nu ar depăși limita de 1 000 cfu/g și a subliniat că există diferențe semnificative în ceea ce privește nivelul de contaminare între eșantioanele de piele de pe gât și eșantioanele de piele de pe piept.
Pe baza avizelor EFSA din 2010 și 2011, Comisia a comandat o analiză cost-beneficiu pentru instituirea anumitor măsuri de control pentru reducerea Campylobacter din carnea puilor pentru îngrășare în diferite etape ale lanțului alimentar. Concluzia principală a acestei analize cost-beneficiu este că introducerea unui criteriu pentru igiena procedeelor pentru Campylobacter la carcasele de pui pentru îngrășare ar oferi un echilibru optim între reducerea campilobacteriozei la oameni cauzată de consumul de carne de pasăre și consecințele economice care decurg din aplicarea criteriului.
Criteriul pentru igiena procedeelor pentru Campylobacter la carcasele de pui pentru îngrășare urmărește controlul contaminării carcaselor în timpul procesului de sacrificare. În plus, pentru a fi asigurată abordarea întregului lanț alimentar, astfel cum se recomandă în avizul EFSA privind modalitățile de control pentru Campylobacter, măsurile de control trebuie luate în considerare și la nivel de fermă.
Controlul Campylobacter continuă să se dovedească a fi o provocare, deoarece transmiterea verticală nu pare să fie un factor de risc important și totul depinde de cât de eficace sunt măsurile de biosecuritate pentru eliminarea Campylobacter din puii pentru îngrășare. Din aceste motive, ar trebui luată în considerare o abordare pas cu pas, înăsprind în mod treptat, în timp, criteriile pentru igiena procedeelor. Cu toate acestea, pentru a menține același nivel de protecție în statele membre în care un astfel de nivel de protecție a fost deja obținut, articolul 5 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 oferă suficientă flexibilitate pentru a aplica un criteriu pentru igiena procedeelor mai strict, deoarece un astfel de criteriu alternativ oferă cel puțin garanții echivalente criteriului prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005.
În vederea reducerii sarcinii administrative pentru operatorii din sectorul alimentar, planul de eșantionare pentru criteriul privind Campylobacter ar trebui să urmeze aceeași metodă de testare ca cea utilizată pentru criteriul pentru igiena procedeelor prevăzut pentru Salmonella din carcasele păsărilor de curte. Din aceste motive, aceleași eșantioane de piele de pe gât utilizate pentru a testa conformitatea cu criteriul pentru igiena procedeelor prevăzut pentru Salmonella din carcasele păsărilor de curte pot fi utilizate și pentru analizele pentru depistarea Campylobacter.
Standardul internațional EN/ISO 10272-2 este metoda orizontală de numărare a Campylobacter în alimente și în hrana pentru animale. Din aceste motive, ea a fost prevăzută ca metodă de referință pentru verificarea conformității cu criteriul pentru Campylobacter la carcasele de păsări domestice.
Totodată, s-a considerat că este oportun să se amâne data de aplicare a prezentului regulament pentru a acorda operatorilor din sectorul alimentar timp suficient pentru a adapta practicile actuale la noile cerințe și pentru a permite laboratoarelor care efectuează analize pentru depistarea Campylobacter să implementeze noile metode de testare prevăzute în prezentul regulament, astfel că, aplicarea prezentului regulament se va face începând cu data de 1 ianuarie 2018.
