Spre deosebire de celalte state europene, preturile din Romania sunt mai mici pentru kilogramul de paine alba (franzela), calculat la 0,98 euro, si pentru pieptul de pui file, care se ridica la 4,95 euro pe kilogram. La popul opus se afla Luxemburg, unde un kilogram de paine ajunge pana la 4 euro, iar pieptul de pui file, la aproape 16 euro, potrivit datelor Eurostat (2014), citate in raportul OCDE de analiza a impactului reglementarilor asupra mediului concurential.
Painea este insa mai ieftina in Republica Ceha si in Bulgaria, in timp ce pieptul de pui este mai accesibil in Lituania si Polonia, mai arata datele raportului.
Cu toate acestea, pretul laptelui dulce este mai mare in Romania decat in majoritatea statelor europene. Expertii OCDE arata ca pretul de 1,08 euro pe litru plaseaza Romania in randul celor mai scumpe tari de pe continent la acest capitol. Laptele are pretul cel mai mare in Norvegia, unde ajunge aproape de doi euro pe litru. Urmeaza apoi Italia, Luxemburg, Elvetia si Cipru, unde pretul laptelui se situeaza in jurul valorii de 1,5 euro. Laptele cel mai ieftin din Europa se gaseste in Polonia, cu mai putin de un euro pe litru.
Romania inregistreaza, de asemenea, unul dintre cele mai scazute niveluri pe cap de locuitor din UE in ceea ce priveste sumele absolute alocate consumului de alimente – 1.100 de euro pe cap de locuitor la nivelul anului 2012, media UE fiind de 1.700 de euro. Cu toate acestea, cheluielile cu mancarea reprezinta 28,1% din totalul cheltuielilor gospodariilor din Romania, fiind cel mai ridicat procent din randul statelor membre UE (media europeana situandu-se la 11,4%).
Sectorul procesarii produselor agro-alimentare a generat o valoare adaugata bruta de 1,4 miliarde de euro in 2013, reprezentand aproximativ 1% din economia totala a Romaniei. In 2014, in acest sector lucrau 156.613 de persoane. Valoarea adaugata generata de sectorul procesarii de alimente a scazut in perioada 2009-2013 comparativ cu valoarea adaugata generata de toate sectoarele de productie si a reprezentat doar 10% in 2013.
Procesarea si conservarea carnii si fabricarea de produse din carne este cea mai importanta ramura a sectorului procesarii alimentare, cu o valoare de productie de peste 400 de milioane de euro (la costurile aferente anului 2013) si reprezentand peste 30% din totalul sectorului. Cele mai importante companii din acest subsector sunt Smithfield Prod (cu o cifra de afaceri de 180,16 milioane de euro la nivelul anului 2014 si o cota de piata de 6,61%), Unicarm SRL (cu o cota de piata de 149,03 milioane euro in 2014 si o cota de piata de 5,47%) si Aaylex Prod (cu 86,81 milioane de euro cifra de afaceri ain 2014 si o cota de piata de 3,18%).
Pe locul al doilea se situeaza fabricarea de produse de panificatie si fainoase, cu o valoare de productie de 357,1 milioane de euro, ceea ce inseamna 25% din valoarea adaugata a sectorului. Principalii jucatorii in acest domeniu sunt Chipita Romania (cu afaceri de 70,32 de milioane de euro in 2014 si o cota de piata de 5,13%), Vel Pitar (cu afaceri de 68,68 de milioane de euro in 2014 si o cota de piata de 5,01%) si Croco SRL (cu o cifra de afaceri de 25,88 milioane de euro in 2014 si o cota de piata de 1,89%).
Pe locul al treilea se situeaza productia de lactate, cu o valoare adaugata de 144 de milioane de euro, adica 10% din tot sectorul. Aici, princialii jucatori sunt Albalact (cu afaceri de 106,85 milioane de euro in 2014 si o cota de piata de 10,44%), Danone – Productie si distributie de produse alimentare (cu o cifra de afaceri de 102,67 de milioane de euro si o cota de piata de 10,03%) si FrieslandCampina (cu afaceri de 90,14 milioane de euro in 2014 si o cota de piata de 8,8%).
Aceste trei subcategorii sunt urmate de fabricarea uleiurilor si grasimilor de origine vegetala si animala (4%), fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor (3%) si procesarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor (1%).
Printre recomandarile expertilor de la OCDE se numara reglementarea modalitatilor de vanzare si procesare a produselor agro-alimentare. De pilda, produsele de panificatie trebuie comercializate in zone special amenajate, separate, iar in ceea ce priveste painea trebuie sa aiba cel putin 10 metri patrati. Astfel de restrictii, spun autorii raportului, impun costuri asupra participantilor de e piata si pot crea bariere de intrare pentru noii jucatori.
De asemenea, o alta recomandare este legata de cursurile de calificare pe care toti angajatii care manipuleaza produse alimentare sunt obligati sa le promoveze. Cursul si examenul cost 20 de euro si trebuie repetate o data la fiecare trei ani. Expertii OCDE recomanda aplicarea acestor reguli doar angajatilor care ar putea prezenta riscuri pentru siguranta alimentara, venind in contact direct cu produsele alimentare. Astfel, excluzand personalul care nu este implicat in activitati ce presupun un contact direct cu produsele alimentare (personalul tehnic sau administrativ), s-ar realiza economii cuprinse inre 0,53 milioane euro si 0,73 milioane euro.
Specialistii OCDE au mai identificat ca reglementarile referitoare la drepturile de vot in cadrul asociatiilor producatorilor de lapte pot incuraja membrii acestora sa faca schimb de informatii sensibile despre productia fiecarui membru. ”Schimbul acestor informatii ar putea ajuta membrii sa ajunga la o intelegere a modului de alocare a productiei viitoare intre acestia sau ar putea fi utilizat pentru a monitoriza conformitatea cu o intelegere deja stabilita a modului de alocare a productiei intre membri”, noteaza raportul citat. De aceea, se recomanda modificarea normelor de asociere, astfel incat actiunile cu drept de vot sa fie stabilite urmarind datele istorice privind productia si numai asociatia sa detina drept de acces la informatiile de productie ale fiecarui membru.
Raportul realizat de OCDE cuprinde 152 de recomandari pentru imbunatatirea cadrului de reglementare in trei sectoare cheie pentru economia autohtona: procesarea produselor agro-alimentare, transportul de marfuri (terestru si naval) si constructiile. Cele trei domenii cheie reprezinta 12% din PIB si circa 401.000 locuri de munca, ceea ce inseamna 10% din totalul fortei de munca. Implementarea recomandarilor OCDE ar putea aduce o economie de aproximativ 434 milioane de euro pe an, respectiv 0,27% din PIB.
