PIAROM: produs românesc versus capitalul privat românesc

0
228

Industria alimentară și agricultura din România reprezintă împreună un business de 68 de miliarde de lei, adică circa 6% din totalul cifrei de afaceri a companiilor din țara noastră, relevă studiul „Capitalul Privat Românesc 2016 – ediția a II-a” recent publicat de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM). La acestea două putem adăuga alte 10,4 miliarde lei produse de industria băuturilor.

Capitalul străin, extrem de interesat de piața românească
„Dinamica trecerii companiilor private românești în proprietatea investitorilor străini, precum și creșterea cotei de piață din sector a companiilor cu capital străin este neașteptat de mare. În acest ritm, în următorii cinci ani, industria alimentară românească va fi în proporție de 85-90% dominată de firmele străine. De altfel, în sectorul fabricării băuturilor companiile românești mai au o pondere de doar 20%”, se mai arată în studiul menționat anterior.

În 2015, doar 28 de sectoare din economia românească erau în 2015 dominate de capital românesc, dar în majoritatea, ponderea firmelor românești este în scădere. Cele mai mari, în ordine descrescătoare, sunt comerțul cu ridicata, comerțul cu amănuntul, transporturile, industria alimentară și construcțiile. În toate aceste sectoare se constată o scădere a ponderii companiilor românești.

Într-un top al celor mai puternice sectoare industriale din România, industria alimentară se află pe locul al doilea după industria fabricării autovehiculelor de transport rutier.

În ediția I a acestui studiu, se arăta că în pofida expansiunii foarte vizibile a lanțurilor de retail, comerțul en detail era controlat în proporție de 66% de firmele cu capital privat românesc. În 2015 însă, ponderea companiilor cu capital privat românesc a scăzut la 58% ceea ce înseamnă că evoluția pozitivă de 13% a retailului s-a văzut mai ales în conturile marilor lanțuri de magazine. Ca urmare, impactul pozitiv al reducerii TVA a fost resimțit mai ales de companiile cu capital străin din retail.

Comerțul cu ridicata a rezistat mai bine, astfel încât în 2015 ponderea companiilor cu capital privat românesc a coborât de la 57% în 2014, până la 56%.

alimente1Un punct forte
Industria alimentară, un punct forte al capitalului privat românesc, ne arată o scădere a ponderii capitalului privat românesc de la 66% la 59% într-un singur an. În plus, deși industria alimentară a crescut cu 6%, acest ritm este sub creșterea comerțului cu amănuntul, de 13%.

Pe de altă parte, pe locul al doilea în topul creșterilor cifrei de afaceri totale în 2015 se afla sectorul de restaurante, cu plus 37%, până la 10,2 miliarde de lei. Explicația este fără îndoială creșterea consumului ca urmare a scăderii TVA la alimente, inclusiv la bere. Acesta este cel mai bun an al industriei de restaurante din 2008 încoace. Spre deosebire de industria alimentară, scăderea TVA a fost absorbită aici direct de sector, nemaiexistând alți intermediari, precum retailerii, până la consumatorul final. În sector activează 112.000 de salariați, al căror număr a crescut cu 10% în 2015, comparativ cu perioada similară a anului 2014. Sectorul este dominat de firme românești ca număr, cu circa 17.500 de companii cu acționariat privat românesc și circa 950 de companii cu acționariat stăin.

Mai buni la randamente
Din punct de vedere al randamentului capitalurilor proprii (ROE – return on equity), capitalul privat românesc este, ca urmare a dublării rezultatului net din 2015 față de 2014, mult în fața capitalului străin. Astfel, ROE pentru firmele private cu capital românesc a fost de 18% în 2015, ceea ce înseamnă un randament excepțional chiar și pentru piețele emergente. Aceasta arată că România are capacitatea de a livra profituri substanțiale pentru investitori, mai ales în condițiile scăderii dobânzilor bancare la minime istorice, de 0,5-1%.

Capitalurile proprii ale firmelor românești au crescut de la 145 miliarde de lei la 151 miliarde de lei între 2014 și 2015. În aceeași perioadă, capitalurile proprii ale firmelor cu acționariat străin au crescut de la 172 miliarde de lei la 192 miliarde de lei.