Republica Moldova: 7 companii de retail dețin 17% din piața de comerț cu amănuntul

0
533

Comerțul cu amănuntul crește de la an la an, iar estimările pentru 2016 arată că cifra de afaceri a companiilor care activează în acest segment va depăși pragul de 2 miliarde de euro, respectiv 43,6 miliarde MDL, conform Modern Buyer.

Informația a fost dată de Svetlana Turcanu, Șef al Direcției Politici de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Comerț, Ministerul Economiei Republica Moldova la conferința „Retailul Modern în Republica Moldova”, organizată de Modern Buyer.

„În 2015, valoarea pieței de comerț cu amănuntul a ajuns la 40,6 miliarde MDL, respectiv circa 1,92 miliarde de euro. Din totalul acestei piețe, cele mai mari 7 companii de retail modern din Republica Moldova, și anume Metro Cash&Carry, Paralela 47 (Nr. 1), Moldretail, Green Hills, Fourchette, Linella și Fidesco, dețineau la finalul lui 2015 o cotă cumulata de circa 17%, procent ce reprezintă o cifră de afaceri de 6,79 miliarde MDL (circa 322,3 milioane de euro). La momentul monitorizării respective, în Republica Moldova funcționau 189 de supermaketuri și hipermarketuri și 3 magazine cash&carry”, a precizat Svetlana Turcanu.

Un alt subiect important dezbătut în cadrul evenimentului a fost Legea 231/2010, ce se referă la „comercializarea produselor autohtone”, iar aici propunerea de proiect prevede ca pentru categoriile fructe și legume, ciuperci, lapte și produse lactate, carne și produse din carne, ouă, uleiuri vegetale, produse de panificație și cofetărie, miere de albine, conserve din legume și fructe, sucuri retailerii au obligația să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul mărfii pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanțul alimentar scurt, în condițiile în care propunerea producătorilor includea și acordarea de spații distincte pentru expunerea și vânzarea produselor autohtone.

„Începând cu 2012, primim pe adresa ministerului din ce în ce mai multe sesizări de la mici producători autohtoni sau asociații patronale, că întâmpină dificultăți în a intra în rețelele de magazine. Am scos în evidență problemele cele mai mari din domeniu, cum ar fi, de exemplu, solicitarea rețelelor de magazine a diferitelor diferite taxe care conform standardelor naționale de contabilitate nu se includ în costul de achiziție, sau plata întârziată a facturilor, ceea ce creează situația ca producătorii să crediteze practic rețelele de magazine, sau returul de produse șamd. De asemenea, producătorii au ridicat întrebarea de a examina oportunitatea stabilirii unei cote de raft pentru comercializarea produselor autohtone sau plafonarea tuturor reducerilor comerciale – discounturi, bonusuri, retro-bonusuri etc. Am discutat foarte mult acest subiect foarte complicat, și am încercat să venim cu unele reglementări în cadrul legislativ, pentru că totuși toate acestea țin de politicile comerciale, iar statul s-a implicat mai puțin. Dar în cazul în care în relația furnizor/producător – comerciant apare o putere dominantă, începand cu 2012 am intervenit cu anumite reglementări. Însă, pe parcurs au apărut alte întrebări, legate de termenul de plată al facturii sau returul produselor”, a concluzionat Svetlana Turcanu.