Din cele patru sectoare ale industriei alimentare, la care se adauga si sectorul retailulului modern cu produse alimentare), analizate de Consiliul Concurentei in recentul sau studiu cu privire la concurenta, trei (industria bauturilor spirtoase, a laptelui si a berii) se situeaza in prima parte a ierarhiei, inregistrand o valoare a IAPC (Indicele Agregat de Presiune Concurentiala) peste medie.
Data fiind utilitatea IAPC, Consiliul Concurentei a decis extinderea ariei de cuprindere a indicelui compozit, in acest an fiind evaluate prin prisma instrumentului un numar de 46 de industrii din economia nationala, se arata in ”Raportul privind evolutia concurentei in sectoare cheie in 2016”, faacut public de institutie cu putin timp in urma (27 octombrie 2016). Evaluarea industriilor nou incluse a fost realizata si pentru anul 2015, astfel incat sa poata exista posibilitate de comparatie pentru industriile nou introduse.
Evaluarile IAPC pentru anul 2016 reprezinta, momentan, valori provizorii care pot inregistra modificari in functie de evolutiile ce vor avea loc la nivelul fiecarei industrii pana la finalul anului. In aceste conditii, scorurile IAPC vor prezenta o situatie definitiva pentru anul anterior, unde se dispune de toate informatiile relevante. Pentru anul in curs vor fi prezentate scorurile provizorii, bazate pe informatii disponibile pana la jumatatea anului sau pana la cel mai recent moment inainte de realizarea evaluarii, acestea urmand a fi definitivate in cursul anului urmator.
Este foarte important de subliniat faptul ca presiunea concurentiala, masurata prin IAPC, surprinde acele aspecte structurale ale modului de organizare a industriei, generate, in mare parte de modul specific de structurale ale modului de organizare a industriei, generate, in mare parte de modul specific de functionare al fiecareia dintre acestea si de caracteristicile produsului. Acest indicator nu masoara concurenta efectiva pe care producatorii o resimt pe pietele pe care acestia activeaza.
Un alt aspect ce merita subliniat este ca evaluarea IAPC se face avand ca etalon modelul de functionare al pietei cu concurenta perfecta. Astfel, unele industrii, datorita modului specific de functionare, vor inregistra scoruri mai scazute decat altele. Cu toate acestea, se pot observa diferente de scor intre industrii cu acelasi mod de functionare, sugerand intensitatea presiunii concurentiale din respectivele sectoare.
Data fiind modalitatea de calcul, o valoare mai ridicata a indicelui compozit este asociata unei presiuni concurentiale mai intense, in timp ce o valoare mai redusa a IAPC indica o deplasare fata de situatia ideala.
Productia si comercializarea berii (indice IAPC – 41%)
La nivelul productiei de bere in Romania sunt activi pe langa marii jucatori la nivel mondial si o serie de mici producatori locali. Desi in ultimii ani au aparut mai multe micro berarii, produsele acestora raman totusi unele de nisa, acesti mici producatori nepunand o presiune considerabila asupra marilor producatori internationali. In aceste conditii, gradul de concentrare este unul ridicat, iar evolutiile anuale nu arata schimbari semnificative in ierarhia producatorilor. Desi aceasta industrie cunoaste puternice evolutii sezoniere, in 2016 au avut loc o serie de evenimente capabile sa creeze socuri. Aparitia legii impotriva fumatului in spatiile publice inchise este posibil sa fi avut efecte si asupra consumului de bere in sectorul HoReCa. De asemenea, desfasurarea campionatului european de fotbal este posibil sa fi amplificat evolutiile sezoniere in sensul sporirii consumului de bere.
Productia si comercializarea bauturilor spirtoase (indice IAPC – 50%)
In cazul bauturilor spirtoase exista mai multe companii care actioneaza pe piata, comparativ cu producerea berii, gradul de concentrare fiind mai redus. Chiar daca exista anumite reglementari care trebuie respectate de cei ce activeaza in acest domeniu, nu exista bariere considerabile la intrarea pe aceasta piata, atat in ceea ce priveste productia cat si importul. Diferentierea intensa a produselor spirtoase, atat intre tipuri de bauturi spirtoase cat si in cadrul aceluiasi tip de bautura, in functie de nivelul calitativ al acesteia, sporesc intensitatea presiunii concurentiale la nivelul acestei industrii. De asemenea, datorita faptului ca aceste bauturi sunt relativ mai scumpe, iar in sens larg pot fi substituite cu alternative mai ieftine precum berea si vinul, determina o elasticitate mai ridicata la pret a acestor bunuri si, implicit, presiune concurentiala suplimentara. Legea impotriva fumatului in spatii inchise este posibil sa fi avut impact si asupra acestei industrii, insa, cel mai probabil, intr-o masura mai mica decat asupra industriei berii.
Procesarea si comercializarea laptelui (indice IAPC – 44%)
Industria laptelui se situeaza in prima parte a clasamentului, inregistrand o valoare a IAPC peste medie. Concurentii activi in aceasta industrie nu sunt foarte numerosi datorita faptului ca intrarea pe aceasta piata presupune pe langa o serie de investitii specifice (autorizatii de mediu, sanitare,
fabrici de procesare etc.) si crearea unei imagini in randul consumatorilor. Cu toate acestea, importurile sunt relativ usor de realizat, ele reprezentand o alternativa la productia autohtona. Din punct de vedere al proprietatilor, laptele este un bun omogen (pentru aceleasi paliere de calitate), astfel ca eforturile de diferentiere joaca un rol foarte important, acest aspect reflectandu-se mai ales in intensitatea activitatilor de marketing, sporind, implicit, si presiunea concurentiala la nivelul industriei.
Productia si comercializarea uleiului de floarea soarelui (indice IAPC – 39%)
Industria producerii si comercializarii uleiului de floarea soarelui este una relativ matura, fiind caracterizata de prezenta unui numar redus de producatori. Chiar daca numarul de jucatori este redus si gradul de concentrare este unul destul de ridicat, cu diferente de magnitudine intre principalii jucatori activi, se pot observa fluctuatii anuale ale cotelor de piata, fapt ce sugereaza existenta unei moderate presiuni concurentiale. Chiar daca exista evolutii ale intreprinderilor active, acestea sunt limitate datorita maturitatii industriei si evolutiei destul de constante a cererii. Acest aspect se datoreaza faptului ca produsul este unul de baza, iar cererea pentru acesta nu cunoaste fluctuatii semnificative in ultimii ani. Acesti factori reduc presiunea concurentiala la nivelul industriei.
Comercializarea produselor alimentare – retail modern (indice IAPC – 38%)
Retailul alimentar pare sa nu fi ajuns inca la maturitate, dat fiind faptul ca marile retele de magazine continua sa se extinda la nivelul Romaniei. Desi sunt prezente foarte multe retele de magazine pe teritoriul tarii, numarul celor de dimensiune nationala este relativ redus. Daca avem in vedere doar retelele ce au cuprindere nationala, tinand cont de specificul industriei si comparativ cu alte tari din zona est europeana, numarul marilor retele este relativ ridicat. Amplitudinea transferului in preturi a reducerii cotei TVA la alimente sugereaza existenta unei presiuni concurentiale relativ ridicate, dar consolidarile recente din acest domeniu duc la reducerea numarului de operatori si cresterea gradului de concentrare.
Precizari metodologice
Proiectul Consiliului Concurentei privind indicele agregat de presiune concurentiala a fost demarat in anul 2013. Metodologia de calcul a fost ajustata anul urmator, grupul de analiza economica din cadrul Directiei Cercetare-sinteze putand decide rafinarea ulterioara a acestui instrument, astfel incat acesta sa raspunda cat mai bine nevoilor autoritatii de concurenta.
Deoarece concurenta este un fenomen complex si multidimensional, nu exista un indice de concurenta unic, specific, care sa poata fi folosit pentru a masura in mod direct inclinarea spre manifestarea libera a concurentei in anumite industrii nationale. Prin urmare, ceea ce IAPC propune este masurarea acestei predispozitii prin intermediul unui set de 20 de indicatori primari, fiecare dintre acestia reflectand o parte din complexitatea concurentei.
Dezvoltarea IAPC in cadrul Consiliului Concurentei nu constituie o abordare singulara, autoritatea de concurenta din Olanda (NMa) propunand o abordare oarecum similara in anul 201210 . Metoda dezvoltata de NMa implica agregarea intr-un index a unui numar relativ redus de indicatori (noua), acesti indicatori fiind insa de natura cantitativa si precis masurati la nivel de piata (500 de piete evaluate, acoperind practic intreaga economie olandeza). In plus, autoritatile de concurenta din Marea Britanie, Danemarca si Suedia, folosesc in mod constant sisteme de indicatori pentru a identifica pietele potential problematice din punct de vedere concurential.
Trebuie mentionat faptul ca informatiile pe care se bazeaza indicele compozit sunt cele disponibile la nivel intern, al Consiliului Concurentei, faptul ca autoritatea este organizata pe sectoare economice si ca acestea sunt monitorizate continuu de inspectorii de concurenta reprezentand factori decisivi pentru acest demers.
Pe baza datelor aferente anului 2016, identificam trei grupuri de industrii, definite prin intermediul cuartilelor:
1. Primele 12 industrii, care inregistreaza valori ale IAPC peste Q3=46%, constituie grupul industriilor cele mai inclinate catre manifestarea libera a concurentei;
2. Urmatoarele 22 industrii, pentru care se inregistreaza valori ale IAPC in intervalul 35-46%, constituie grupul industriilor de mijloc;
3. Ultimele 12 industrii, care inregistreaza valori ale IAPC sub Q1=35%, constituie grupul industriilor cele mai inclinate spre comportamente anticoncurentiale.
Plasarea industriilor in categoriile astfel definite respecta pe deplin trasaturile acestora. De exemplu, ultimul grup, al industriilor cu cea mai scazuta presiune concurentiala, include activitati economice in care barierele la intrare sunt ridicate, in care lipsesc procesele inovative si care implica produse omogene. Mai mult decat atat, gradul de concentrare al acestor industrii este in general ridicat iar in aceste domenii nu activeaza concurenti „rebeli”. La polul opus se situeaza serviciile de consultanta IT, domeniu ce poate reprezenta un etalon in ceea ce priveste presiunea concurentiala. Aceasta deoarece intrarea pe piata este foarte facila (exista chiar stimulente pentru deschiderea de companii in domeniu), numarul de concurenti este ridicat, gradul de concentrare este redus, procesele inovative au o importanta deosebita iar concurentii „rebeli” sunt foarte activi. Serviciile de arhitectura, productia de medicamente, distributia de autovehicule si de piese de schimb pentru autovehicule prezinta si ele importante trasaturi pro-competitive.
Diferentele de la un an la altul ale valorii indicelui compozit sunt relativ limitate. Astfel, diferenta maxima anuala se inregistreaza in anul 2016 (fata de 2015) in cazul serviciilor de integrare IT si in cazul distributiei cu a amanuntul a carburantilor si se ridica la 2 puncte procentuale (pp), in timp ce pentru majoritatea sectoarelor diferentele au fost fie nule, fie reduse (sub 1 pp). Aceasta deoarece factorii surprinsi in analiza prin intermediul IAPC sunt in mare parte factori structurali, ce tin de modalitatea de organizare a sectorului si care prezinta o mare rezistenta la schimbare.
