Un studiu al Générations Futures privind generațiile viitoare evidențiază prezența glifosatului în jumătate dintre cele 30 de probe analizate de ONG-ul pentru mediu, anunță Process Alimentaire.
53,3% din cele 30 de mostre de produse alimentare analizate (cereale pentru micul dejun, leguminoase, paste făinoase și produse din cereale) ar conține reziduri de erbicid.
Cunoscută ca fiind una dintre componentele principale ale ierbicidului Roundup, un produs foarte important, din punctul de vedere vânzărilor de ierbicide pentru Monsanto, glifosatul va trece un nou „examen” la începutul lunii octombrie, în ceea ce privește reînnoirea autorizării sale pe o perioadă de zece ani de către statele membre ale Uniunii Europene. Dar nimic nu este sigur! Pentru că Franța și-a anunțat intenția de a vota împotriva reînoirii autorizării acestui produs, o poziție care cântărește foarte mult, având în vedere poziția de lider pe care agricultura franceză o are în UE. Votul se va da cu o majoritate calificată (55% din statele membre și 65% din populație).
De la anunțarea poziției franceze de către ministrul Nicolas Hulot la sfârșitul verii, războiul dintre tabăra pro-glifosat și antiglifosat s-a dezlănțuit între, pe deoparte, reprezentanți ai unei lumi agricole afectate de dificultăți economice și care doresc să-și păstreze randamentele actuale și, prin urmare, competitivitatea sectorului și, pe de altă parte, asociațiile de mediu, care au câștigat bătălia în atragerea de partea lor a opiniei publice.
Astfel, cultivatorii de cereale s-au plâns că „această decizie a fost anunțată fără nicio consultare și fără nicio bază științifică. Este inacceptabil”, spun ei.
Același lucru este valabil și pentru producătorii de semințe de oleaginoase și proteaginoase, împărțiți între exasperare și furie.
În plenul États Généraux de l’Alimentation, s-a afirmat că „neînnoirea ar fi o provocare”. „[Poziția franceză] este o abordare populistă și dogmatică care pune în pericol companiile deja slăbite”, se afirma în acest for, reamintindu-se că nu există nicio alternativă la glifosat.
Studiul îngrijorător al Générations Futures
În ceea ce privește asociațiile de mediu, studiul realizat de al Générations Futures (un ONG de mediu) a reușit să focalizeze atenția tuturor canalelor media, rezultatele sale arătând că: 53,3% din cele 30 de mostre de produse alimentare analizate (cereale pentru micul dejun, leguminoase, paste făinoase și produse din cereale), ar conține reziduri de erbicid.
Potrivit ONG-ului, „concentrațiile variază de la 40 μg / kg pentru o probă de cereale pentru micul dejun la 2100 μg / kg pentru o probă de linte uscată”.
Studiul și-a atins scopul de a spori presiunile venite din partea consumatorilor. Puținii comentatori au avut dificultăți să reamintească faptul că în toxicologie, ceea ce face pericolul nu este prezența, ci doza. În acest caz, catastrofismul ar fi putut fi evitat prin faptul că dozele constatate nu depășesc limita maximă a reziduurilor (LMR) stabilită de Regulamentul european 293/2013 și fiind și sub ADI (doza zilnică acceptabilă) stabilită la 0,5 mg / kg greutate corporală. Lintea incriminată de ONG conține 2,1 mg / kg. Pentru o femeie de 60 kg ADI ar fi depășită doar dacă s-ar consuma aproximativ cincisprezece kg pe zi.
Opiniile EFSA și IARC
Cu toate acestea, există o adevărată „cacofonie” între organismele responsabile cu evaluarea riscurilor pentru sănătate. În martie 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului (IARC – International Agency for Research on Cancer) a clasificat glifosatul într-o monografie ca fiind „probabil carcinogen” pentru om.
În schimb, Agenția Europeană (EFSA) a declarat într-o notă din același an că este „puțin probabil ca glifosatul să prezinte un pericol carcinogen pentru oameni”.
Experții europeni au realizat o gamă largă de studii, inclusiv cele evidențiate de IARC, rezultatele fiind însă neconcludente și vizând îndeosebi rolul co-formulanților. Dovada nivelului lobby-ului activ, acest aviz al EFSA a suferit o încercare de a fi discreditat. Radio RMC, asociat cu La Stampa și The Guardian susține că o secțiune cheie a avizului EFSA este o copie fidelă dintr-un document Monsanto. EFSA a răspuns prin faptul că deplânge o „lipsă de înțelegere a contextului și conținutului documentelor publicate”.
În Franța, ANSES a adoptat o poziție prudentă în avizul său din 2015, concluzionând că nivelul de evidență a carcinogenității la animale și la om poate fi considerat relativ limitat. Experții francezi au considerat că clasificarea IARC „poate fi discutată, fără ca Agenția să se poată pronunța în acest sens în absența unei analize detaliate a întregului studiu”. Ea a solicitat un nou aviz, de data aceasta de la Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA). Acesta din urmă a fost publicat în iunie 2017 și nu menționează niciun risc carcinogen.
În același timp, o nouă evaluare a EFSA, comandată de Comisia Europeană și publicată la începutul lunii septembrie, respinge un posibil efect al pesticidului asupra sistemului endocrin (cu privire la modul de acțiune al estrogenilor, androgenilor, tiroidei și steroidogenezei). Aceste opinii diferite au determinat Comisia Europeană să propună reînnoirea autorizației de glifosat, dar acordarea avizului pare a fi tot mai compromis.
