De ce a fost amânat tratatul ONU privind poluarea cu plastic?

Discuțiile pentru crearea unui tratat ONU pentru a pune capăt poluării cu plastic au fost amânate luni dimineață fără a se ajunge la o concluzie. Acestea au avut loc la Busan, Coreea de Sud și au avut ca scop dezvoltarea unui acord internațional obligatoriu privind poluarea cu plastic, care să abordeze întregul ciclu de viață al plasticului. Ele se vor relua însă anul viitor.

Care au fost obiectivele discuțiilor?

Comitetul Interguvernamental de Negociere (INC) 5 a reunit peste 170 de națiuni și 440 de reprezentanți ai acestora cu scopul de a dezvolta un tratat internațional pentru combaterea poluării cu plastic, în primul rând pentru a crea reguli universale privind poluarea cu plastic care să poată fi aplicate în întreaga lume.

Fiecare țară are propria sa politică unică privind poluarea cu plastic, dar scopul tratatului a fost să dezvolte o abordare universală care să poată fi luată ca bază de orice stat semnatar. Tratatul, dacă ar fi fost semnat, ar fi fost obligatoriu din punct de vedere juridic.

Conduse de organizații precum Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și Fundația Ellen MacArthur, discuțiile au vizat îndeplinirea rezoluției din 2022 de a adopta un astfel de tratat.

Tratatul ar fi „un instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind poluarea cu plastic, inclusiv în mediul marin, care ar putea include atât abordări obligatorii, cât și voluntare, bazate pe o abordare cuprinzătoare care se referă la ciclul de viață al plasticului”, a declarat un purtător de cuvânt al Secretariatului INC pentru FoodNavigator.

Tratatul ar urma să ia în considerare circumstanțele și capacitățile națiunilor implicate și, de asemenea, să se alinieze la principiile Declarației de la Rio privind Mediul și Dezvoltarea, care a fost semnată în 1992 pentru a ghida țările către o dezvoltare durabilă mai mare.

De ce a fost amânat tratatul?

Discuțiile de la Busan au fost, de fapt a cincea rundă a negocierilor în jurul tratatului. Conform planurilor inițiale, acestea urmau să fie și finale.

Cu toate acestea, conform lui Inger Andersen, director executiv al UNEP, au rămas „divergențe persistente” în opiniile delegaților. Un text a fost totuși  scris ca punct de plecare pentru următorul set de negocieri.

Un grup de 95 de țări, de exemplu, nu ar accepta tratatul fără restricționarea obligatorie a anumitor ambalaje din plastic la nivel mondial și interzicerea anumitor produse din plastic și substanțe chimice care prezintă motive de îngrijorare, potrivit WWF.

În ciuda acordului a peste 100 de națiuni, acordul universal „rămâne evaziv”, a declarat un purtător de cuvânt al Coaliției de Afaceri pentru un Tratat Global al Plasticelor. Tratatul necesita sprijin unanim pentru a fi convenit.

Fundația Ellen MacArthur a avut o viziune optimistă asupra negocierilor.

„Este încurajator să vedem că o majoritate atât de puternică a țărilor susțin regulile globale pentru tot parcursul ciclului de viață al materialelor plastice. Îi îndemnăm să-și păstreze ambiția și să fie de acord cu un tratat de impact care stabilește regulile globale de care au nevoie afacerile pentru a debloca soluții la scară pentru a pune capăt poluării cu plastic”, a declarat Rob Opsomer, liderul organizației pentru materiale plastice și finanțe.

Cu toate acestea, unele organizații au criticat întârzierea.

WWF, de exemplu, a sugerat că anumite națiuni au oprit negocierile.

„De prea mult timp, o mică minoritate de state au ținut procesul de negociere pe loc. Este foarte clar că aceste țări nu au intenția de a găsi o soluție semnificativă la această criză și totuși ele continuă să împiedice marea majoritate a statelor care o fac. Este nedrept că celor care poartă cea mai mare povară a poluării cu plastic li se refuză posibilitatea de a găsi o soluție între ei de către cei care profită de producția și consumul nereglementat de plastic. Este din ce în ce mai clar că majoritatea statelor care s-au angajat să obțină un acord semnificativ cu măsurile obligatorii necesare pentru a pune capăt poluării cu plastic trebuie să fie gata să voteze sau să adopte un tratat al voinței”, a declarat Eirik, liderul WWF al tratatului global privind plasticul. Lindebjerg.