Romania va propune la Bruxelles o lista de aproximativ 20 de produse traditionale care sa fie protejate in UE

0
681

Romania va propune la Bruxelles o lista de aproximativ 20 de produse traditionale care sa fie incluse in categoria celor protejate la nivelul UE, conform informatiilor Profit.ro. In urma cu doi ani, Romania a pierdut 10 tipuri de bauturi alcoolice de pe lista produselor protejate deoarece producatorii nu au putut fi convinsi de autoritati sa respecte caracteristicile calitative, legate inclusiv de materia prima folosita.

Ministerul Agriculturii lucreaza acum la finalizarea documentatiei necesare pentru protejarea in UE a acestor produse traditionale, prin mecanismele Denumire de Origine Protejata si Indicatii Geografice Protejate. Printre produsele incluse pe lista sunt Placinta dobrogeana, Salinatele de Turda, Porcul de Bazna, Cozonacul moldovenesc, Prunele uscate, Telemeaua de Vaideeni si Poale-n Brau, care ar putea deveni astfel produse romanesti protejate in UE.

Ministerul a identificat inca de anul trecut, in urma unor intalnirilor de lucru in 40 de judete, aproximativ 300 de produse care se pot incadra pe sistemele de calitate nationale si europene (nationale – produse traditionale, reteta consacrata/ europene – Denumiri de Origine Protejata, Indicatii Geografice Protejate si Specialitati Traditionale Garantate, conform regulamentului UE).

La acest moment, doar un numar de aproximativ 20 de produse identificate la evenimente sunt in atentia Ministerului Agriculturii pentru finalizarea documentatiei.

Astfel, pentru mecanismul Denumire de Origine Protejata (DOP), Ministerul lucreaza la documentatia unor produse cum ar fi: Porcul de Bazna – judetul Sibiu; Lana de turcana alba; Prune uscate – judetul Olt; Usturoi de Copalau – judetul Botosani; Telemea de Vaideeni – judetul Valcea; Branza de Soveja – judetul Vrancea.

De asemenea, alte denumiri de produse au potential pentru inregistrarea pe schema Indicatii Geografice Protejate (IGP): Placinta dobrogeana – judetul Tulcea; Branza de burduf de Bran – judetul Brasov; Salinate de Turda – judetul Cluj; Cascaval de Bradet – judetul Arges; Pastrama de Dobrotesti – judetul Teleorman; Branza de Dobrotesti – judetul Teleorman; Boia iute de ardei rosu – Transilvania; Cozonac Moldovenesc – Moldova; Poale-n Brau – Moldova.

In prezent, Romania are inregistrate ca Indicatie Geografica Protejata (IGP) patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni; Salamul de Sibiu; Novacul afumat din Tara Barsei; Telemea de Ibanesti. Alte trei produse se afla in prezent in analiza la Bruxelles: Carnatii de Plescoi; Scrumbia de Dunare afumata si Cascavalul de Saveni.

Tot pentru obtinerea de Indicatie Geografica Protejata se afla in proces de verificare si noua bauturi spirtoase: Vinars Tarnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palinca, Horinca de Camarzana, Tuica de Arges si Tuica Zetea de Mediesu Aurit.

Pentru a putea aplica la sistemul de protectie a produsului in UE, mai multi cultivatori/producatori dintr-o anumita zona trebuie sa se asocieze intr-o organizatie si sa agreeze o metoda de productie, o alta conditie fiind sa existe si mentiuni relevante ale produsului in documente istorice.

Problema Ministerului Agriculturii – producatorii nu se asociaza pentru protejarea acestor produse
Printre dificultatile Ministerului Agriculturii in obtinerea statutului de produse protejate in UE se afla insa reticenta producatorilor de a se asocia pentru respectarea unor reguli comune.

Romania a pierdut 10 tipuri de bauturi alcoolice de pe lista produselor protejate la nivelul Uniunii Europene. Pentru pastrarea acestor produse era necesar ca la Bruxelles sa fie depus un dosar pana cel tarziu la 20 februarie 2015.

Motivul?
Producatorii nu au putut fi convinsi de autoritati sa respecte caracteristicile calitative ale acestor produse, legate inclusiv de materia prima folosita. Indicatia geografica identifica o bautura spirtoasa ca avandu-si originea pe teritoriul unei tari sau intr-o regiune ori o localitate de pe teritoriul respectiv si protejeaza produsul impotriva oricarei utilizari comerciale directe sau indirecte in masura in care aceasta utilizare afecteaza reputatia, a oricarei imitatii si indicatii false sau inselatoare privind provenienta, precum si a oricarei alte practici care poate induce in eroare consumatorul in privinta originii reale a produsului.

Care sunt mecanismele UE de protejare a produselor
Denumire de Origine Protejata (DOP) – identifica produsele care sunt protejate, procesate si preparate intr-o zona geografica specifica, folosind cunostinte si ingrediente din regiunea respectiva. Acestea sunt produse ale caror caracteristici sunt legate de originea geografica.

Exemple: Bordeaux (vin, Franta), Cava (vin, Spania), Manouri (branza, Grecia), Tiroler Bergkase (branza, Austria), Prés-salés du Mont-Saint-Michel (produs din carne proaspata, Franta).

Indicatie Geografica Protejata (IGP) – identifica produse ale caror calitate sau reputatie este legata de locul in care sunt produse, procesate sau preparate, chiar daca ingredientele folosite nu provin neaparat din zona geografica respectiva. Toate produsele protejate astfel trebuie sa respecte un set strict de criterii.

Exemple: Liliputas (branza, Lituania), Ceske pivo (bere, Cehia), Lammefjordskartofler (legume, Danemarca), Primorska (vin, Slovenia).

O a treia etichetare, Specialitate Traditionala Garantata, nu pune accent pe zona geografica, ci pe traditie. Specialitatea Traditionala Garantata – identifica produse cu un caracter traditional in ce priveste compozitia sau modalitatile de productie, fara legatura cu o zona geografica anume.

Exemple: Kriek (bere, Belgia), Hollandse maatjesharing (produs peste, Olanda), File Elena (produs carne, Bulgaria), Prekmurska gibanica (prajitura, Slovenia).