Home Ediția 7 Despre „nocivitatea” uleiului de palmier – concluziile specialiștilor

Despre „nocivitatea” uleiului de palmier – concluziile specialiștilor

0
ulei de palmier

Uleiul de palmier este sursa unor controverse apărute în rândul opiniei publice, ce invocă „nocivitatea” acestuia. Pentru a tranșa acest subiect, trebuie să trecem în revistă concluziile Conferinței Europene a Uleiului de Palmier (EPOC – European Palm Oil Conference), ce a avut loc anul trecut în Varșovia.

Efectele înlocuirii acizilor grași trans asupra sănătății umane

Tema aleasă de profesorul dr. Ingeborg Brouwer de la Universitatea din Amsterdam – Institutul de Științe ale Sănătății a relevat că acizii grași trans obținuți pe cale industrială rezultă prin hidrogenarea parțială a uleiurilor vegetale și din pește. Important de menționat este că acești acizi sunt prezenți în mod natural în carne și în produsele lactate. Prin urmare, există două tipuri de acizi grași trans: naturali și industriali. Ce se întâmplă dacă înlocuim în dietă acizii trans industriali cu cei naturali? Va fi mai bine pentru consumatori? Răspunsul este nu, întrucât ambii au același efect asupra sănătății umane. Totuși, se observă un risc mai scăzut al bolilor cardiovasculare în cazul înlocuirii acizilor grași trans cu acizi grași nesaturați.

Efectele acizilor grași saturați asupra sănătății

Profesorul dr. Rajiv Chowdury, din cadrul Departamentului de Sănătate Publică și Asistență Medicală Primară (Universitatea Cambridge), a arătat următoarele:

– nu există o legătură clară între consumul de acizi grași saturați și riscul de boli cardiovasculare;

– nu există nicio legătură între cantitatea ingerată de acizi grași saturați și concentrațiile de acizi grași saturați din sânge;

– există o foarte slabă corelare între cantitatea totală de acizi grași ingerată și bolile coronariene.

Efectele acizilor grași saturați și ai acidului palmitic asupra sănătății

Acidul palmitic nu trebuie privit ca ceva negativ pentru dietă, este de părere profesor dr. Sebastiano Banni (Departamentul de Științe Biomedicale, Universitatea din Cagliari). El și-a argumentat afirmația pe fondul faptului că acidul palmitic este un constituent al membranei celulare și are un rol important ca precursor al endocanabinoidelor, molecule benefice pentru organismul uman, cu proprietăți antiinflamatorii. Din datele prezentate de Profesorul Banni, corpul uman conține 4,4 kg de acizi grași saturați, din care 3 kg o reprezintă acidul palmitic. Prin alimentație se adaugă în medie circa 30 grame de acid palmitic pe zi, ceea ce reprezintă doar 0,7% din conținutul în acizi grași saturați ai corpului omenesc. Ideile expuse de Banni pot fi concluzionate în câteva puncte:

– nu există nicio legătură între concentrațiile de acid palmitic din dietă și concentrația de acid palmitic din plasma sanguină;

– corpul omenesc produce oricum acid palmitic din zaharuri și alcool;

– din punct de vedere metabolic, acidul palmitic este folosit de corpul uman pentru obținerea (prin conversie) a acizilor grași mononesaturați;

– pe termen lung, un consum zilnic de acid palmitic nu influențează conținutul total în acizi grași saturați ai corpului omenesc.

Rezultatele unui studiu pe adulții care au consumat îndelungat ulei de palmier

Dr. Kalyana Sundram (Consiliul pentru uleiul de palmier din Malaezia) a prezentat rezultatele unui studiu efectuat pe un eșantion de 600 de adulți sănătoși, care au consumat timp de cel puțin 15 ani ulei de palmier. Acesta a relevat următoarele:

– nu există nicio legătură între consumul ridicat de ulei de palmier și bolile cardiovasculare;

– nu există nicio legătură între consumul ridicat de ulei de palmier și diabet;

– doar în combinație cu un consum crescut de carbohidrați, există un risc pentru boli cardiovasculare și/sau diabet.

Soluții pentru înlocuirea acizilor grași trans

acizi_grasi7În ultimii ani, au fost dezvoltate mai multe tehnologii de obținere a acizilor grași trans, explicate în detaliu de profesorul Sri Raharjo (Departamentul pentru Alimente și Tehnologia Produselor Agricole, Indonezia). Acestea sunt hidrogenarea totală a acizilor grași, interesterificarea, modificarea genetică, fracționarea grăsimilor, amestecarea diferitelor fracțiuni de acizi grași, folosirea de grăsimi animale. Soluțiile prezentate sunt de regulă mai scumpe și prezintă același grad de risc pentru sănătate, a mai menționat profesorul.

Concluzii privind consumul de acizi grași saturați

  • Oamenii ar trebui să consume mai puține grăsimi, cu un conținut mai redus de acizi grași saturați;
  • Diverșii acizi grași saturați trebuie tratați ca un grup, nu individual;
  • Noi, oamenii, mâncăm alimente și nu ingrediente (acizi grași);
  • Industria alimentară cuprinde numeroase aplicații în care sunt necesare grăsimile solide (ce conțin acizi grași saturați);
  • Înlocuirea uleiului de palmier cu alte uleiuri este posibilă, dar costă. De exemplu, în Europa, plantațiile de rapiță sunt de cel puțin 5 ori mai scumpe decât cele de palmier;
  • Recomandarea finală ar fi: înlocuirea uleiului de palmier cu… uleiul de palmier sustenabil.

Un articol semnat de Cristian Popa, participant la Conferința Europeană a Uleiului de Palmier.


KUK România este reprezentant Loders Croklaan în România. Persoană de contact pentru grăsimile Loders este Iulian Frunză iulian.frunza@kuk.com.

Skip to toolbar