Metodele de etichetare greșită au dominat cazurile de fraudă, conform datelor EU Food Fraud Network (FFN – Rețeaua UE privind frauda alimentară), date prezentate în cadrul raportului anual din 2016, transmite Food Navigator.
Carnea și produsele din carne (altele decât carnea de pasăre) au fost principalele categorii implicate în fraude alimentare, urmate de produsele din pește, grăsimi și uleiuri și produsele din carne de pasăre. Comisia a declarat că, în comparație cu 2015, complexitatea cazurilor a crescut.
„Cazurile dispun de informații mai detaliate, iar statele membre se simt din ce în ce mai confortabil cu sistemul. În ansamblu, există o tendință pozitivă în ceea ce privește modul în care se dezvoltă cazurile și tipurile de neconformități transfrontaliere pe care le utilizează AAC.”
Din noiembrie 2015, o aplicație IT cunoscută sub numele de Sistemul de asistență administrativă și cooperare (AAC – Administrative Assistance and Cooperation System) a înregistrat neconformitățile din cadrul controalelor oficiale. În 2015, presupusele încălcări au fost legate de etichetarea neconformității la 36% din cazuri (în special în ceea ce privește etichetarea greșită a ingredientelor).
Povești de succes
Cazurile notabile din 2016 includ produse importate din mai multe țări terțe. Libanul a fost subiectul a patru notificări RASFF în 2016 cu privire la prezența substanțelor chimice neautorizate (Rhodamine-B, un colorant chimic interzis în UE pentru hrană și furaje) în napii turcești murați. Activitatea frauduloasă presupusă fie înlocuiește, fie îmbunătățește proprietățile de colorare ale rădăcinilor de sfeclă, folosite pentru a da culoarea roșie / roz la napii turcești murați.
Un alt incident a constat în faptul că două companii georgiene au exportat către UE alune de pământ prăjite amestecate cu alune de pădure (15% până la 22% din cantitatea totală). Neconformitățile au fost descoperite, în acest caz, ca urmare a unei plângeri a consumatorilor din Germania după o reacție alergică la arahide. Controlul strict al piețelor din UE de făinuri de alune a identificat tipuri similare de contaminare (de exemplu, în crema de alune). Un cetățean georgian a fost acuzat de falsificarea produselor cu alune și este pasibil de o pedeapsă de doi – patru ani de închisoare .
Creșterea numărului de cazuri
Comisia a declarat că toate statele membre utilizează sistemul, deși cu “intensitate diferită”. În total, 243 de cazuri au fost anunțate prin AAC în 2016, cu o creștere semnificativă în al treilea trimestru.
„Rezultatele sunt cu siguranță mai bune decât se așteptau, având în vedere că cea mai mare parte a formării utilizatorilor din statele membre cu privire la facilitățile noului sistem a fost făcută în ultimele luni ale anului 2016 și că implementarea a început în ianuarie 2017. Numărul de cazuri a crescut semnificativ și, pentru al doilea trimestru al anului 2017, ne așteptăm să înregistrăm o dublare a numărului de cazuri. Desigur, acest lucru nu înseamnă că există mai multe neconformități sau fraude. Numărul mai mare de cazuri este doar un indicator al unei cooperări sporite între statele membre”, a declarat Eric Marin de la DG Sante în fața participanților la conferința privind integritatea alimentelor.
Rezultatele preliminare pentru ianuarie-aprilie 2017 arată un număr de 93 de cazuri AAC AA si 35 de cazuri AAC FF. Sistemul a fost inițial destinat numai membrilor FFN, dar din a doua jumătate a anului 2016 a fost deschis și către alte organisme similare, stabilite în cadrul rețelei. Aceste organisme sunt cele desemnate în cadrul unui stat membru pentru a asista și a coordona autoritățile competente.
Sistemul AAC este împărțit între AAC FF (Food Fraud) care se ocupă de neconformitățile clasificate ca activități frauduloase de-a lungul lanțului agroalimentar și AAC AA (asistență administrativă) pentru orice altă neconformitate (AAC-AA).
AAC FF este accesat numai de către EU Food Fraud Network , iar AAC AA este destinat utilizării și de cătrepentru organismele generale de legătură responsabile de controalele oficiale – inclusiv FFN.
Greșita etichetare a ingredientelor domină
Dintr-un total de 172 de cazuri de fraudă alimentară, 161 se referă la alimente și 11 la furaje. Niciun caz nu se referă la materialele care vin în contact cu produsele alimentare.
Cazurile din AAC FF pot fi clasificate în funcție de una sau mai multe presupuse încălcări și pe tipuri și categorii de produse. Greșita etichetare a ingredientelor domină în topul celor mai întâlnite tipuri de fraude alimentare, cu un număr de 42 de cazuri, urmată de înlocuirea ingredientelor într-un număr de 11 de cazuri, de adăugarea de substanțe nedeclarate și de folosirea de documente falsificate cu nouă cazuri fiecare.
Greșita etichetare poate sau nu să aibă un caracter fraudulos, a declarat Comisia.
„În versiunea sa non-frauduloasă, greșita etichetare ar putea consta în greșita indicare a ingredientelor, fără intenție frauduloasă (de exemplu, fără câștig economic), în timp ce varianta frauduloasă ar putea consta în indicarea greșită a cantităților anumitor ingrediente scumpe (de exemplu, conține 50 g trufe, în timp ce în realitate produsul conține doar 5 g.”
Carnea și produsele din carne (altele decât carnea de pasăre) au fost categoria cu cel mai mare număr de cazuri înregistrate (28), urmate de pește și produse din pește (22 de cazuri), grăsimi și uleiuri (20) și carne de pasăre și produse din carne de pasăre (19).
Rețeaua a fost creată ca reacție la criza din carnea de cal. Aceasta cuprinde 28 de puncte de contact naționale din statele membre, Elveția, Norvegia și Islanda și Comisia Europeană.
