Comisia a publicat îndrumări pentru a ajuta autoritățile statelor membre să ia măsuri pentru a împiedica praticile legate de calitatea duală la alimentele, folosindu-se de legislația existentă. Dar cât de viabilă este soluția CE?
Publicat pe 26 septembrie, ghidul nu creează nicio regulă nouă pentru eliminarea problemei calității duale, ci oferă orientări pentru a ajuta autoritățile din domeniul protecției consumatorilor și a siguranței alimentare să stabilească dacă a avut loc o încălcare a legislației UE în vigoare și, dacă este posibil, să acționeze pentru a pune în aplicare legea.
În plus față de acest ghid (care poate fi accesat la adresa web http://ec.europa.eu/newsroom/document.cfm?doc_id=47227), Comisia a acordat, de asemenea, o finanțare de un milion de euro către Centrul Comun de Cercetare (JRC – Joint Research Center) pentru a dezvolta o metodologie care să îmbunătățească testele comparative pentru produsele alimentare. Acest lucru va permite țărilor să discute problema “pe o bază științifică solidă și comună, care este aceeași pentru toți”, au arătat spus acesta.
„O altă opțiune pe care o analizăm”, a spus Comisia, „este un Cod de Conduită pentru producători, care va stabili standardele care trebuie respectate pentru a preveni problemele duale de calitate”, deși FoodDrinkEurope (FDE), organizația de lobby care reprezintă interesele producătorilor europeni de alimente și băuturi nu s-a angajat să creeze un atare cod.
Aceasta a fost însă de acord să se angajeze într-un dialog cu toate părți interesate, „pentru că este esențial pentru toți să evaluîm situația și să înțelegem ceea ce se așteaptă în mod clar din partea noastră”, a declarat purtătorul de cuvânt al FDE, Florence Ranson. „O formă de cod de conduită poate sau nu să aibă rezultatul dorit, dar dialogul este cheia pentru a găsi calea cea bună de rezolvare a acestei probleme.”
Ghidul elaborat de CE vine în urma discursului privind statul Uniunii al președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de la începutul lunii septembrie, în care a promis că CE va trece laacțiune.
„Nu voi accepta că în unele părți ale Europei să li se vândă oamenilor alimente de calitate inferioară comparativ cu alte țări, în ciuda faptului că ambalajele și branding-ul sunt identice”, a spus Juncker. „Trebuie să dăm acum autorităților naționale puteri mai mari pentru a elimina orice practici ilegale ori de câte ori acestea există.”
Industria a apărat diferențele de rețetă dintre regiuni, invocând o serie de motive, de la preferințele regionale, la utilizarea materiilor prime provenite din surse locale. Dar problema a fost privită din ce în ce mai mult ca un un mod în care producătorii de alimente îi tratează pe cetățenii din Europa de Est ca europeni de mâna a doua. Premierul bulgar Boiko Borissov a calificat standardul dual de calitate ca fiind un „apartheid alimentar”, în timp ce ministrul ceh al agriculturii Marian Jurečka a declarat că este „inacceptabil și discriminatoriu”.
De la caz la caz
Ghidul recomandă autorităților să utilizeze trei părți ale legislației UE pentru a aborda problema calității duale: legislația generală privind reglementările domeniului alimentar (General Food Law Regulation), informațiile privind produsele alimentare adresate Comisiei Europene și Regulamentul privind consumatorii și Directiva privind practicile comerciale neloiale.
Comisia observă că producătorilor le este permis în mod legal să varieze ingredientele unui produs de marcă pentru diferite țări, atât timp cât ingredientele sunt indicate clar pe etichetă. Cu toate acestea, un produs ar încălca Directiva UE privind practicile comerciale neloiale (2005/29 / CE), de exemplu, dacă autoritatea poate demonstra existența a trei factori.
În primul rând, în cazul în care consumatorii „au așteptări legitime specifice” de la un produs în comparație cu un „produs de referință” și acest lucru se abate semnificativ de la aceste așteptări.
În al doilea rând, dacă producătorul nu furnizează informații suficiente, ceea ce înseamnă că consumatorii nu înțeleg că există o diferență față de așteptările lor.
În al treilea rând, dacă această lipsă de informație i-ar putea determina pe consumatorii să achiziționeze un produs care, nu ar fi cumpărat altfel.
„Un pas în direcția cea bună”
Expertul în legislația în domeniul alimentar și directorul general al Hylobates Consulting, Luca Bucchini, au declarat că ghidul este un pas în direcția corectă, iar Comisia ar trebui să fie lăudată pentru faptul că este proactivă în ceea ce privește această problemă „dificilă”. Foarte important este faptul că autoritățile naționale au fost incapabile sau în imposibilitatea de a construi cazuri juridice care să arate că, în astfel de situații, consumatorii au fost induși în eroare.
O autoritate a UE cu puteri executive, cum ar fi în cazul legii antitrust, ar ajuta, a spus el, dar Comisia face tot ce este mai bun în situația actuală.
Cheia este să se poată arăta că produsul X este cumpărat de consumator pentru că el sau ea crede că are aceeași formulă peste tot în UE. Când este avertizat că nu este același, atunci factorul înșelător dispare. Orientările arată în mod corect că nu este necesară nicio altă legislație. Recomandările se concentrează, de asemenea, asupra aspectului cheie: în cazul în care consumatorul ar fi fost informat despre diferențe, ar fi cumpărat sau nu produsul? Un consumator maghiar va cumpăra o gustare renumită la nivel internațional, dacă ar fi purtat o etichetă „adaptată gustului maghiar”?
Noi oportunități?
Rămâne de văzut dacă orientările UE pentru autoritățile naționale pentru încălcarea legislației UE în domeniul alimentar vor determina măsuri din partea acestora. Între timp, Bucchini sfătuiește companiile din domeniul alimentar „să iau notă” de aceste evoluții.
„Dacă aceștia utilizează exact aceeași formulă în întreaga UE, ar putea exista o oportunitate de piață. În al doilea rând, ei ar trebui să efectueze o autoevaluare onestă și să ia în considerare unele modificări ale etichetelor.”
Dar Bucchini a avertizat: „Având etichete multilingve care sugerează că același produs este vândut pe piețe diferite (de exemplu, germană și maghiară) atunci practica poate fi considerată suspectă. Între timp, o nouă piață pentru vânzări paralele s-ar putea deschide pentru întreprinzători din sectorul alimentar care ar putea adăuga o versiune de rețetă germană (de exemplu) produselor est-europene”, a sugerat Bucchini.
În luna octombrie, Comisia va participa la un summit interministerial de consum la nivel înalt privind alimentele cu dublă calitate, în Bratislava. De asemenea, CE organizează ateliere de lucru cu autoritățile de protecție a consumatorilor și de siguranță alimentară în luna noiembrie.
