Lipsa continuitații si a previzibilitații in domeniul impozitarii are un impact negativ asupra climatului de afaceri, in special asupra deciziilor de investiții,” se arata in ”Raportul de țara al României pentru 2016”, al Comisiei Europene, dat publicitații pe 26.02.2016. Mai jos vom prezenta concluziile raportului in ceea ce priveste sistemul de impozite si taxe.
Sistemul fiscal este relativ favorabil intreprinderilor si cresterii economice, dar exista unele riscuri de planificare fiscala agresiva. Cota standard de 16 % a impozitului pe profit este printre cele mai scazute din UE si se situeaza pe penultimul loc in regiune. Impozitul pe dividende a fost redus, iar impozitul pe construcţiile speciale urmeaza sa fie complet eliminat din 2017, dupa ce a fost redus sub 1% in 2015. Din 2016, impozitul pe cladiri este, de asemenea, diferențiat in funcție de utilizarea acestora, si anume ca resedința sau in scopuri de afaceri. Veniturile fiscale se bazeaza mai mult pe impozitarea indirecta decât pe impozitarea directa.
Clasamentul general al țarii in ceea ce priveste plata impozitelor s-a imbunatațit, România situându-se pe locul al doilea intre țarile cu caracteristici similare din regiune (tabelul 3.1.1). Mai multe caracteristici ale sistemului de impozitare a societaților din România pot fi folosite in structuri de planificare fiscala agresiva. In special, lipsa normelor antiabuz (de exemplu, lipsa unui criteriu al „beneficiarului efectiv” in legatura cu reducerea impozitului reținut la sursa -dividende, dobânzi-, lipsa normelor privind societațile straine controlate sau a normelor care sa abordeze neconcordanțele in ceea ce priveste incadrarea fiscala a societaților/parteneriatelor naționale si a celor straine) ar putea genera riscul crearii unui mediu atractiv pentru anumite structuri de planificare fiscala agresiva.
Modificarile frecvente ale legislației fiscale sunt o sursa de ingrijorare si de incertitudine pentru intreprinderi. In 2015, Codul fiscal, care este actul legislativ de baza al României in materie de politica fiscala, a fost modificat in mod substanțial si a fost adoptat dupa o activitate intensa care a durat mai mulți ani. Codul fiscal modificat se va aplica in cea mai mare parte din 2016. Desi aceasta revizuire majora a legislației fiscale viza, printre altele, sa sporeasca securitatea juridica si previzibilitatea, ulterior s-au adus mai multe modificari suplimentare prin intermediul unor acte guvernamentale. Lipsa continuitații si a previzibilitații in domeniul impozitarii are un impact negativ asupra climatului de afaceri, in special asupra deciziilor de investiții.
Nivelul ridicat al evaziunii fiscale, in special in materie de TVA, si nivelul scazut de respectare a obligațiilor fiscale reprezinta in continuare o provocare. Incepând din 2000, deficitul mediu de incasare a TVA-ului depaseste 40 %. In 2013, deficitul de incasare a TVA-ului a fost estimat la 41 %, acest procent fiind cel mai ridicat din UE, cu mult peste media UE de 15 %. Ponderea veniturilor din TVA a fost de 46,8 % in 2014, usor sub media UE de 48,1 %. Colectarea impozitelor, in special a TVA-ului, se imbunatațeste treptat si se preconizeaza ca va creste si mai mult ca urmare a masurilor in curs de aplicare. Cu toate acestea, cota redusa de TVA pentru produsele de panificație, introdusa in septembrie 2013, nu pare sa fi indeplinit obiectivul-ținta anunțat, si anume reducerea evaziunii fiscale in acest sector. Aceasta cota redusa, precum si alte reduceri ale cotelor de TVA pentru diferite categorii de produse si servicii reduc baza fiscala si genereaza riscuri suplimentare legate de venituri. De asemenea, acestea sporesc complexitatea administrarii TVA-ului si riscul de evaziune fiscala.
O serie de masuri sunt in curs de punere in aplicare pentru a imbunatați colectarea impozitelor si a creste nivelul de respectare a obligațiilor fiscale. Casele de marcat obligatorii sunt introduse treptat in punctele de vânzare. In conformitate cu legislația naționala (Legea nr. 267/2015), toate aceste case de marcat vor fi conectate treptat la sistemul informatic al autoritații fiscale naționale (Agenția Naționala de Administrare Fiscala, ANAF). La inceputul anului 2015, ANAF a pus la dispoziție un numar de telefon gratuit la care consumatorii pot sa faca reclamații si sa raporteze cazurile in care nu au primit un bon fiscal pentru achizițiile lor. Regulile privind plațile in numerar au fost consolidate si mai mult, iar procedurile de rambursare a TVA-ului au fost raționalizate.
Din februarie 2015, exista o noua procedura de inregistrare in scopuri de TVA, bazata pe un set de criterii de risc predefinite, care se preconizeaza ca va reduce frauda in materie de TVA. Ca urmare a acestei noi proceduri, aproximativ 50 % din noile cereri de inregistrare au fost respinse in primele noua luni ale anului 2015. ANAF si-a intensificat eforturile prin desfasurarea unei acțiuni ample de audit care vizeaza operatorii angro din toata țara. Cu toate acestea, rezultatele anunțate de ANAF (la 9 noiembrie 2015) dupa primele inspecții (si anume efectul de surpriza) arata un grad de conformare voluntara redus: un numar semnificativ de contribuabili vizați fie au fugit la sosirea inspectorilor fiscali, fie nu au putut prezenta documente justificative pentru marfuri.
Reorganizarea in curs a ANAF, autoritatea fiscala din România, urmareste sporirea flexibilitații si a eficienței acesteia. S-au luat masuri pentru simplificarea si modernizarea administrației fiscale. Printre acestea se numara restructurarea Direcției pentru marii contribuabili, inființarea Direcţiei de executare silita (care se ocupa de cazurile speciale), redistribuirea personalului in cadrul ANAF (pentru care lucreaza aproximativ 27.000 de angajați in toata țara), raportarea automata obligatorie de catre banci a informațiilor privind conturile bancare ale contribuabililor si punerea in aplicare a unui proiect-pilot privind subdeclararea veniturilor. In 2016, ANAF, in cooperare cu Banca Mondiala, intenționeaza sa isi actualizeze strategia de respectare a obligațiilor fiscale. Incepând din 2016, Direcția pentru marii contribuabili va funcționa ca o direcție-generala independenta sub responsabilitatea ANAF. Eficacitatea acestor reforme va fi evaluata in viitor, insa exista unele riscuri ca activitatea de colectare sa fie afectata.
Munca nedeclarata si veniturile subdeclarate continua sa afecteze veniturile fiscale si sa perturbe economia. Discrepanța dintre sarcina fiscala relativ ridicata asupra costului forței de munca (calculata pe baza obligațiilor fiscale legale) si rata implicita de impozitare redusa a veniturilor salariale (calculata pe baza incasarilor efective din impozite) sugereaza un volum ridicat de câstiguri disimulate, ceea ce are un puternic impact negativ asupra veniturilor fiscale. Munca in economia subterana este adesea caracterizata de standarde de munca scazute, investiții puține sau inexistente in capitalul uman si o productivitate a muncii scazuta.
Proiectul-pilot de crestere a conformarii care vizeaza munca nedeclarata, salariile subdeclarate si evaziunea fiscala, lansat la mijlocul anului 2014, a fost extins in 2015 la intreaga țara. Eforturile depuse in 2015 de catre Inspecția Muncii ca parte a programului sau cadru de acțiuni par sa fi incetinit. In general, eforturile care vizeaza sa asigure oficializarea relațiilor de munca dincolo de aplicarea de amenzi si colectarea arieratelor fiscale ramân limitate. Restructurarea preconizata a Inspecției Muncii, care a fuzionat cu Agenția Naționala pentru Plați si Inspecție Sociala, nu s-a realizat pâna acum intrucât legislația de punere in aplicare a restructurarii nu a fost inca adoptata de parlament. Nu este clar daca aceasta fuzionare va aduce imbunatațiri sau va crea perturbari in ceea ce priveste activitatea si organizarea instituției.