Consiliul Uniunii Europene a adoptat Directiva care oferă statelor membre flexibilitate în stabilirea cotelor TVA. Țările UE pot implementa zero TVA pentru produsele esenţiale (alimente, produse farmaceutice sau produse de uz medical).
Informația vine de la specialiştii EY România, citați de Agerpres.
Noile prevederi au intrat în vigoare pe 6 aprilie 2022, la publicarea în Monitorul Oficial al Uniunii Europene.
Astfel, statele membre vor putea aplica două cote reduse de cel puţin 5% la maxim 24 din categoriile de articole cuprinse în lista din anexa III la Directiva TVA – de exemplu apă, medicamente, produse farmaceutice, produse de sănătate şi igienă, transport de persoane, cărţi, ziare şi periodice.
În plus, fiecare stat membru poate stabili o cotă super-redusă (mai mică de 5%) şi o scutire cu drept de deducere (cota 0%) pentru produsele care să acopere nevoile de bază, precum alimente, medicamente, produse farmaceutice, dar şi panouri solare.
„Veştile bune trebuie însă tratate cu atenţie – o structură fragmentată a cotelor de TVA nu va face decât să crească complexitatea, atât pentru companii, cât şi pentru administraţia fiscală, care trebuie să fie gardianul aplicării corecte a Legii. Ori, aşa cum vedem din exemplele anterioare, scăderile cotelor de TVA nu au adus o reducere a evaziunii sau fraudei şi nici o creştere a veniturilor bugetare”, se menţionează într-un articol scris de Georgiana Iancu, Partener, Coordonatorul Departamentului de Impozite Indirecte, EY România.
Conform analizei, experienţa arată că preţurile răspund mai mult la majorările de TVA decât la scăderi.
Potrivit unui studiu privind incidenţa modificărilor de cote de TVA asupra preţurilor, citat de EY România, preţurile sunt de două ori mai sensibile la o creştere de TVA, decât la o scădere a cotei – pentru aceleaşi produse, cu acelaşi procent de creştere/scădere.
Totodată, asimetria preţurilor este reflectată şi în profiturile operatorilor economici. Concret, firmele cu rate mai mici de profitabilitate tind să transfere mai mult creşterile de cote de TVA prin preţul către consumatori, comparativ cu scăderile. Apoi, acelaşi studiu mai arată că asimetria persistă pe termen lung, chiar la câţiva ani după eliminarea unei reduceri de cote de TVA.
Cu alte cuvinte, reducerile cotelor de TVA nu au întotdeauna chiar efectele scontate, cel puţin nu la nivelul consumatorului final.
Diversificarea structurii de cote reduse de TVA poate să ridice probleme şi din punctul de vedere al neutralităţii TVA, atunci când produse similare aflate în concurenţă unele cu altele, pot fi subiectul unor cote diferite de TVA. Toate acestea fac ca soluţia succesului noii Directive să stea în modul în care statele vor înţelege să acceseze beneficiile unor structuri flexibile ale cotelor reduse de TVA şi cum le vor transpune în legislaţiile naţionale.
„Cutia Pandorei a fost deschisă. Statelor le va reveni responsabilitatea găsirii acelui echilibru fin între atingerea obiectivelor de politică socială, care să ofere avantaje concrete contribuabililor, consumatori finali sau firme, sau în atingerea obiectivelor de politici verzi şi neafectarea veniturilor bugetare sau respectarea neutralităţii TVA. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că gestionarea mai multor cote creează complexitate şi potenţează litigiile privind corectitudinea aplicării cotelor de TVA şi variaţiile lor în limitele aceluiaşi sector, mai ales când se pune problema unor diferenţe de cotă pentru produse aflate în concurenţă. Iar aici, noile instrumente de audit fiscal în timp real (SAF-T, E-Factura) în curs de implementare la nivelul administraţiei fiscale creează pârghiile unei detectări mai rapide ale diferenţelor de cote şi tratament de TVA aplicabile pentru produse similare sau identice, la nivel de sector, sau cel puţin aceasta pare să fie direcţia”, se mai precizează în articol.
Prima reformare a cotelor TVA din ultimii 30 de ani
Conform sursei citate, revizuirea cotelor de TVA este un proiect la care se lucrează de multă vreme la nivelul Consiliului UE, intenţia forurilor europene fiind aceea de a oferi guvernelor mai multă flexibilitate în stabilirea şi adoptarea cotelor reduse de TVA, dar şi în îndeplinirea priorităţilor generale ale Uniunii Europene (în principal rezilienţa sistemului de sănătate, Pactul verde european şi tranziţia digitală). Practic, vorbim despre prima reformare a cotelor de TVA într-o istorie de aproape 30 de ani.
Noua Directivă a actualizat şi modernizat lista bunurilor şi serviciilor pentru care sunt permise cote reduse de TVA (anexa III la Directiva de TVA), pentru a ţine cont şi de transformarea digitală a economiei. Actualizarea listei a fost determinată de o serie de principii, cum ar fi interesul consumatorului final şi interesul general.
Toate derogările existente, care au permis anumitor state membre să aplice cote preferenţiale pentru anumite produse sunt deschise acum tuturor statelor, cu condiţia respectării unor condiţii similare.
Directiva conţine şi o nouă dispoziţie, care va da statelor membre permisiunea de a reacţiona rapid în circumstanţe excepţionale, cum ar fi pandemiile, crizele umanitare sau dezastrele naturale.
Tot Directiva stipulează că produselor dăunătoare mediului, cum ar fi combustibilii fosili şi îngrăşămintele, nu li se vor mai putea aplica cote reduse, începând cu 1 ianuarie 2030 şi, respectiv, 1 ianuarie 2032.
