Previziunile Comisiei pentru 2017: crestere economica de 1,6 % in UE si de 1,5 % in zona euro, obstacole in calea cresterii si slabirea factorilor favorabili.
Se estimeaza ca ritmul cresterii economice in Europa va ramane moderat. Factorii favorabili cresterii sunt scaderea somajului si cresterea consumului privat, insa acestia sunt contrabalansati de unele obstacole si de slabirea altor factori favorabili. Potrivit previziunilor economice de toamna publicate astazi de Comisia Europeana, PIB-ul va creste in zona euro cu 1,7 % in 2016, cu 1,5 % in 2017 si cu 1,7 % in 2018 (previziunile de primavara aratau o crestere de 1,6 % in 2016 si de 1,8 % in 2017). In ceea ce priveste PIB-ul total al UE, valorile au o traiectorie similara, cresterea fiind estimata la 1,8 % in acest an, la 1,6 % in 2017 si la 1,8 % in 2018 (previziunile de primavara aratau o crestere de 1,8 % in 2016 si de 1,9 % in 2017).
Consumul privat ar urma sa ramana principalul motor al cresterii pana in 2018, sustinut de cresterea preconizata a ratei de ocupare a fortei de munca (in continuarea tendintei actuale) si a salariilor (in usoara curba ascendenta). Costurile indatorarii ramân favorabile cresterii economice, in contextul unei orientari flexibile a politicii monetare. Se estimeaza ca deficitul bugetar agregat al zonei euro va continua sa scada, ca orientarea bugetara va ramâne nerestrictiva si ca nivelul investitiilor va continua sa creasca.
Perspectivele de crestere sunt insa limitate de incertitudinile politice, de cresterea economica lenta in tarile din afara UE si de incetinirea comertului mondial. In acelasi timp, exista inca riscul ca performantele slabe ale economiei in ultimii ani sa frâneze cresterea economica, iar persistenta unei conjuncturi economice slabite indica posibilitatea unei cresteri economice mai rapide fara presiuni inflationiste nejustificate. Mai mult, in anii urmatori, economia europeana nu va mai putea sa se bazeze pe sprijinul exceptional de care a beneficiat datorita unor factori externi precum scaderea pretului petrolului si deprecierea valutelor.
Valdis Dombrovskis, vicepresedinte al Comisiei si comisar pentru moneda euro si dialog social, a declarat: „Economiile UE s-au dovedit reziliente. Ne asteptam ca toate economiile statelor membre sa creasca anul viitor. Dar, având in vedere incertitudinile tot mai mari la nivel global, acum este si mai important sa continuam sa aplicam politici macroeconomice si bugetare sanatoase si prudente. In acelasi timp, este esential sa reducem inegalitatile din societatile noastre, astfel incât nimeni sa nu se simta neglijat.”
Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice si financiare, impozitare si vama, a spus: „In 2017, cresterea economica din Europa va avea de infruntat provocari si mai mari decât cele care se prefigurau in primavara acestui an. Vestile imbucuratoare sunt ca a crescut ritmul de creare a locurilor de munca, stimulat de reformele recente din multe tari, s-au redus deficitele publice din zona euro, s-au relansat investitiile si s-a intensificat comertul in interiorul UE. Vremurile sunt insa nesigure si instabile, asa ca trebuie sa facem tot ce putem pentru a mentine si consolida redresarea economica si pentru a ne asigura ca toate segmentele societatii simt beneficiile acesteia.”
Redresarea ar urma sa aduca beneficii in toate statele membre
Desi performantele economice continua sa evolueze foarte diferit, PIB-ul UE a depasit acum valoarea pe care o avea inaintea crizei, iar PIB-ul câtorva state membre a depasit cu cel putin 10 % nivel minim inregistrat. Se estimeaza ca, in perioada care face obiectul previziunilor, activitatea economica in toate statele membre va ramâne pe o curba ascendenta, dar cu variatii de la o tara la alta.
Se asteapta o reluare a investitiilor in 2018, in parte datorita cofinantarii din partea UE
Pana acum, mediul de investitii a avut de suferit de pe urma unor factori precum rata scazuta de crestere a cererii de pe piata, asteptarile mici privind cresterea potentiala, reducerea, in unele state membre, a volumului de titluri emise de societati si gradul mare de incertitudine. Perspectivele sunt insa imbucuratoare: investitiile ar urma sa se relanseze in 2018. Proiectele finantate in cadrul Planului de investitii pentru Europa si, in cazul anumitor state membre, proiectele cofinantate cu fonduri UE din perioada de programare 2014-2020, ar trebui sa sprijine tot mai mult investitiile private si publice pe masura ce acestea intra in faza de implementare. In ansamblu, se estimeaza ca investitiile vor creste cu 3,3 % in acest an, cu 3,1 % in 2017 si cu 3,5 % in 2018.
Mai multe locuri de munca
Potrivit previziunilor, ocuparea fortei de munca in UE si in zona euro va creste anul acesta cu 1,4 % – un ritm mai rapid decât in orice alt an din 2008 incoace, dar care poate fi imbunatatit. Se estimeaza ca vor aparea noi locuri de munca datorita cresterii economice generate de sporirea cererii pe piata interna, majorarilor salariale moderate, masurilor de politica bugetara si reformelor structurale din unele state membre. Ocuparea fortei de munca ar urma sa creasca in continuare cu pasi destul de siguri, dar usor moderati in 2017 si 2018.
Chiar daca numarul de persoane in vârsta de munca va creste mai rapid in acest an odata cu sporirea ratei de participare si cu integrarea progresiva a refugiatilor pe piata muncii, se asteapta ca somajul in zona euro sa scada intr-un ritm destul de alert, de la 10,1 % in 2016 la 9,7 % in anul urmator si la 9,2 % in 2018. Tendinta ar fi aceeasi pentru ansamblul UE, unde rata somajului ar urma sa ajunga la 8,6 % in acest an, la 8,3 % in 2017 si la 7,9 % in 2018. Pentru zona euro, acesta este cel mai scazut nivel din 2009. Pentru comparatie, rata somajului a atins punctul maxim, de 12 %, in 2013 si punctul minim, de 7,5 %, in 2007.
Inflatia ar urma sa creasca de la un nivel foarte scazut, in functie de preturile la energie
In zona euro, inflatia a fost foarte scazuta in prima jumatate a anului, datorita scaderii preturilor petrolului, dar a inceput sa creasca in cel de-al treilea trimestru, pe masura ce impactul scaderilor din trecut ale preturilor a inceput sa se reduca. Este de asteptat ca aceasta sa depaseasca usor valoarea de 1 %, intrucât se presupune ca pretul petrolului va creste. Inflatia de baza, care exclude volatilitatea preturilor energiei si alimentelor, va creste probabil treptat pe fondul cresterii salariilor si al reducerii mai accentuate a deviatiei PIB. Se preconizeaza ca rata inflatiei in zona euro va creste de la 0,3 % in 2016 la 1,4 % in 2017 si 2018, deopotriva. La nivelul UE, aceasta ar urma sa fie de 0,3 % in acest an, de 1,6 % in 2017 si de 1,7 % in 2018.
Starea finantelor publice ar urma sa continue sa se amelioreze
Potrivit estimarilor pentru zona euro, atât deficitul public agregat, cât si ponderea datoriei publice in PIB vor continua sa scada in cursul perioadei prognozate (2017-2018). Deficitul public din zona euro va scadea de la 1,8 % din PIB in acest an la 1,5 % din PIB in 2017 si 2018. Acesta este rezultatul reducerii transferurilor sociale in paralel cu scaderea ratei somajului, al moderarii masei salariale in sectorul public si al ratelor mici ale dobânzilor, care ieftinesc serviciul datoriei. Se estimeaza ca ponderea datoriei publice in PIB se va reduce de la 91,6 % in 2016 la 89,4 % in 2018.
Exporturile nu vor beneficia de un sprijin real din partea cresterii economice la nivel mondial
Ritmul cresterii PIB-ului mondial s-a incetinit si mai mult in ultimele luni. Cresterea pentru acest an este estimata la 3,2 %, valoarea cea mai scazuta din 2009. Totusi, având in vederea revigorarea preconizata pe pietele emergente si in Statele Unite, se estimeaza ca ritmul cresterii economice mondiale (exceptând UE) sa se accelereze usor. Schimburile comerciale mai reduse din afara UE afecteaza exporturile din zona euro, in ciuda rezilientei comertului din zona euro. Potrivit estimarilor, comertul mondial, care a inregistrat performante extrem de fragile anul acesta, va creste mai lent decât PIB-ul in 2016, dupa care se va alinia ritmului de crestere a PIB-ului in 2017 si il va depasi usor in 2018. Se preconizeaza ca importurile vor creste mai rapid decât exporturile in zona euro. Excedentul de cont curent din zona euro ar urma sa scada in cursul perioadei prognozate.
A crescut riscul ca valorile prognozate sa evolueze in sens negativ
In ultimele luni au aparut noi factori care ar putea afecta negativ perspectivele. Unul dintre factori este rezultatul votului prin care cetatenii Regatului Unit si-au exprimat dorinta de a parasi UE. Acesta a sporit gradul de incertitudine si poate fi vazut ca un indicator al unor riscuri sporite pentru politicile aplicate, intr-un context politic volatil. Au crescut, de asemenea, riscurile externe, cum ar fi evolutiile economice incerte din China si riscul de agravare a conflictelor geopolitice.
Context
Aceste previziuni se bazeaza pe o serie de ipoteze referitoare la elemente externe, cum ar fi cursurile de schimb, ratele dobânzilor si preturile produselor de baza, la data de 24 octombrie 2016. Cifrele utilizate reflecta asteptarile pietei, determinate pornind de la pietele instrumentelor derivate la momentul realizarii previziunilor. Toate celelalte date integrate, inclusiv ipotezele privind politicile guvernamentale, sunt cele disponibile pâna la data de 31 octombrie 2016, inclusiv. Previziunile includ numai politicile anuntate in mod credibil si suficient de detaliate. Proiectiile sunt calculate pornind de la ipoteza ca politicile ramân neschimbate.
