Piața biscuiților din România, estimată la peste 215 milioane de euro

Biscuiții simpli și cei cu cremă au o pondere semnificativă în piață, dar se observă orientarea consumatorilor și către produse cu adaosuri de fibre, dietetice, fără gluten sau zahăr.

0
439

Piața biscuiților din România este evaluată, conform ultimelor date Euromonitor citate de Revista Piața, la peste 50.000 de tone, respectiv la peste 215 milioane de euro. Este o piață fragmentată și aglomerată, în care jucătorii sunt atât mici şi mari producători locali, cât şi companii multinaţionale sau importatori.

Potrivit RetailZoom, în IKA, vânzările de biscuiți dulci au crescut cu 10,5% în valoare și cu 4,6% în volum, în perioada mai 2016 – aprilie 2017 față de mai 2015 – aprilie 2016, iar cele de biscuiți sărați (snackuri sărate coapte) cu 17,4% în valoare și cu 12,7% în volum. Pe segmentul biscuiților dulci, cea mai bună dinamică în vânzări le-au înregistrat produsele cu topping (34,2% valoric, 29,3% cantitativ).

Biscuiţii simpli şi cei cu cremă, inclusiv de tip Eugenia, sunt categoriile cu pondere semnificativă, dar se dezvoltă şi alte categorii, precum biscuiţii tip cookies, cu ciocolată, digestivi, glazuraţi sau umpluţi.

În România, peste 40% dintre consumatori preferă o gustare dulce între mese, napolitanele și biscuiții fiind principalele alegeri. În categoria gustărilor de peste zi, cel mai popular este biscuitele sandwich ambalat în pachete pentru consum individual (între 30-50 g/ pachet). În ceea ce privește preferința pentru un anume tip de biscuite, dintr-un total de aproape 2,5 kg de biscuiți consumați într-un an per capita – în creștere cu peste 70% față de acum 10 ani, dar încă sub media est europeană de 3,5 kg/locuitor -, cel mai bine se vând biscuiții simpli, petit beurre şi biscuiții sandwich.

Dinamica pieţei biscuiţilor dulci vine din inovaţii, din nevoia de reinventare, din lansările de produse cu texturi noi şi diferite, din gramaje diferite care să adreseze nevoi de consum tot mai variate.

În ceea ce priveşte piaţa de biscuiţi săraţi, chiar dacă e mult mai mică şi mai puţin aglomerată decât cea de biscuiţi dulci, este şi ea în creştere. O evoluţie interesantă o au nişele, cum sunt spre exemplu biscuiţii din aluat dospit 22-24 de ore, biscuiţi cu un gust specific de pâine – dat de acest proces de fermentare -, dar cu „crocănțimea” unui cracker. Aceşti biscuiţi se consumă atât simpli, ca gustare, cât şi în mâncăruri uşoare, la supe, salate, sau ca tartine.

Alte informații pe acest subiect puteți citi în analiza efectuată de Revista Piața, accesând acest link.