În prezent, piata branzeturilor din zona Asia-Pacific este de 8,3 miliarde USD si este de asteptat sa se dubleze pana la aproximativ 15,5 miliarde USD pana în 2021, potrivit unui raport al companiei Research and Markets. Aceasta evolutie se traduce printr-o rata anuala de crestere de 8,1% pentru urmatorii sapte ani, socotind ca punct de plecare 2014.
Regiunea Asia-Pacific (și în special China și India) constituie una dintre piețele cu cea mai rapidă creștere de pe piața mondială a branzeturilor, în special ca urmare a expansiunii segmentului de fast-food în întreaga regiune, segment pentru care brânza reprezintă un ingredient cheie.
Preferința în creștere a locuitorilor zonei menționate pentru branzeturi este alimentată de schimbarea rapidă a stilului de viață, în primul rând în piețele principale precum India și China, și este de așteptat să joace un rol crucial în stimularea consumului de brânză în următorii câțiva ani.
Tipurile de branzeturi consumate cel mai frecvent în regiunea Asia-Pacific rămân Cheddar, parmezan, mozzarella și brânza feliată. Cu toate acestea, creșterea venitului disponibil în principalele piețe din regiune este de natură să stimuleze expansiunea cererii pentru noi soiuri de brânză în următorii câțiva ani, arată raportul.
Jucători cheie ce activează în zonă, menționați în studiu includ Kraft Foods, Fonterra, GCMMF, Bright Dairy și Bongrain.
Noua ”dragoste” a Coreei pentru brânză face ca prețul laptelui să fie cel mai mare din lume
Acum una dintre piețele cu cea mai rapidă creștere din Asia, Coreea de Sud oferă oportunități mai mari de export pentru țări precum Noua Zeelandă, având în vedere că taxele și tarifele vamale sunt reduse prin acorduri de liber schimb, potrivit unui raport american.
Consumul de brânză a crescut cu o treime în ultimii cinci ani, în Coreea de Sud, importurile ajungând acum la o valoare de aproape 500 milioane USD pe an, deși piața este încă într-un stadiu incipient în ceea ce privește tiparele de consum și varietatea produselor consumate, spun analiștii. În perioada 2010-2014, importurile de brânză ale Coreei de Sud au crescut cu 60%, până la un volum 97.000 de tone pe an, conform unui raport realizat de Rețeaua de Informații Agricole Globale din cadrul Departamentului pentru Agricultură al SUA (GAIN). În comparație, spre exemplu, în țara vecină, Japonia, importurile de brânză au crescut cu doar 17%, la 232.000 de tone în aceeași perioadă de timp.
Totodată, vânzările de brânză pe piața sud-coreeană au crescut cu 9% în volum, ajungând la 118.000 de tone în 2014. În același timp, consumul de brânză proaspătă (nefermentată) a crescut cu 12%, contribuind cu 80% la volumul global al vânzărilor de brânză pe această piață.
”Sud-coreenii sunt familiarizați cu produsele alimentare fermentate … Iar brânza este, de asemenea, și un produs alimentar fermentat. Deci, eu cred că brânza va fi foarte rapid adoptată în consum”, a declarat pentru Reuters Hwang Keum-taek, specialist în domeniul agricol în cadrul Universității Naționale din Seul.
Compania neo-zeelandeză Fonterra consideră că există un potențial în creștere de export pe piața sud-coreeană pentru segmentul branzeturilor, având în vedere și Acordul de liber schimb Noua Zeelandă-Coreea, care prevede eliminarea treptată a tarifelor de import cu până la 36% (față de nivelul actual) până în 2026 .
”Vânzările noastre de produse alimentare, cum ar fi brânza mozzarella, performează puternic ca urmare a cererii tot mai mari de produse de panificație, fast-food și mâncăruri semipreparate din Coreea”, explica Kelvin Wickham, Managing Director Fonterra pentru ingrediente.
Situația actuală ar putea fi favorabilă pentru exportatori, dar industria internă a branzeturilor din Coreea de Sud este împiedicată în acest moment să se dezvolte ca urmare a prețului ridicat al laptelui crud oferit de furnizorii locali, potrivit raportului GAIN.
Cererea pentru produse premium sănătoase a impulsionat creșterea consumului de lapte pentru întregul sector al industriei lactatelor, în condițiile în care din ce în ce mai mulți consumatori caută produse cu valoare adăugată ce vin cu beneficii pentru sănătate. Acest lucru, vine însă, în ciuda unui declin al vânzărilor totale, declin ce s-a produs în urma măsurilor guvernului de a controla prețul laptelui de consum și care au determinat o creștere a prețului laptelui crud materie primă. Astfel, costul laptelui crud local a crescut cu 13%, la 1 USD per litru din ianuarie, cel mai mare din lume, conform GAIN. Probioticele au cunoscut, de asemenea, o creștere, iaurtul înregistrând o expansiune cu 8% a pieței, care a ajuns la vânzări de 2,5 miliarde USD în 2014, urmare a tendineței consumatorilor din Coreea de Sud de a achiziționa alimente cât mai benefice pentru sănătate.
CE a aprobat plăți compensatorii
pentru agricultorii români afectați de secetă
Comisia Europeană (CE) a aprobat pentru România, în data de 17 noiembrie 2015, măsura de sprijin SA.43393 (2015/N) – privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în vederea compensării pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă manifestat în perioada aprilie – septembrie 2015 în țara noastră.
Decizia CE confirmă faptul că Ordonanţa de Urgenţă nr. 45/2015 respectă prevederile Orientărilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020. În conformitate cu OUG/2015, se acordă plăţi compensatorii pentru pierderile de venit survenite la următoarele culturi: porumb boabe, floarea- soarelui, soia, cartof, sfeclă de zahăr, legume în câmp, plante de nutreţ, păşuni şi fâneţe. Acest ajutor de stat reprezintă o plată compensatorie care acoperă cel mult 20% din pierderea de venit de 100% aferentă culturilor prevăzute în OUG, plată compensatorie diferenţiată în funcţie de procentul de calamitare înscris în procesele-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor, de forma juridică sub care operează agricultorul și de tipul de cultură (de la 75 la 2980 lei/ha). Ordonanţa de Urgenţă nr. 45/2015 se aplică până la 31 decembrie 2015.
