Rabobank: Marile companii de produse alimentare pierd in mod constant cote de piata

0
699

Primele 10 companii alimentare din SUA au pierdut 4% din cota lor de piata, in ultimii cinci ani, ca urmare a faptului ca firme mult mai mici au preluat initiativa, se arata intr-un raport al Rabobank.

“Brandurile mici si dinamice au reusit sa acapareze cote de piata in defavoarea marilor companii, deoarece acestea sunt deschise la inovare, au branduri atragatoare, sunt mai bine pregatite in domeniul ”social media” si au o mai buna constientizare si capacitatea de a profita de oportunitatile pietei”, sustine directorul executiv pentru domeniul produselor alimentare & tendintelor de consum, din cadrul Rabobank, Nick Fereday intr-o nota care explica provocarile cu care se confrunta “marile companii alimentare”, in 2016.

Marii producatorii de alimente dispun de active invechite, optimizate pentru a produce o gama mica de produse la volume uriase, la momentul in care consumatorii incep sa ocoleasca bunurile “produse in masa” in favoarea celor personalizate, produse artizanal si pe plan local, subliniaza Fereday. “Unele companii precum Kraft Heinz, General Mills, Mondelez si Kellogg au inceput deja sa renunte la o parte dintre acele active invechite…. Insa, probabil, si mai multe s-ar putea sa fi realizat ca este necesar sa-si reevalueze riscurile de a detine astfel de mijloace de productie intr-o piata in care consumatorii sunt din ce in ce in ce mai nestatornici si dispun de venituri din ce in ce mai mici… Ideea ca o singura masura nu se mai potriveste tuturor este o provocare fundamentala pentru modelul lor de afaceri si acest lucru se resimte de-a lungul intregului lantul alimentar … Flexibilitatea este viitorul,” explica Nick Fereday.

Etichete fara ”E”-uri si marci mai atragatoare

Deci, ce este de facut?
”Cand este vorba de ingrediente, companiile mari de produse alimentare au facut deja pasi semnificativi prin eliminarea colorantilor, aromelor si conservantilor artificiali, utilizarea de oua care provin de la gaini crescute la sol si eliminarea materiilor prime de tipul OMG”, spune Fereday.

Problema este ca multi consumatori, in special cei din generatia Y (nascuti in intervalul 1980-2000), nu dau intotdeauna crezare marilor corporatii in cazul unor astfel de miscari, deci nu este intotdeauna clar care va fi rezultatul pe care marile companii il obtin. “Marea problema a celor mai importanti producatori de alimente consta in modul in care acestea sunt comercializate si in modul in care reusesc sa gaseasca mesajul cel mai potrivit pentru publicul tinta vizat, in aceasta era multimedia. Firmele mai mici, mai antreprenoriale si care si-au stabilit foarte bine obiectivele sunt considerate a fi mai “autentice” de catre multi dintre consumatori, si din acest motiiv vor fi ”vanate” de catre marile companii in 2016”, previzioneaza Fereday.

Unele dintre aceste companii mai mici devin tinte atractive de achizitie, surprinzator de repede. Categoriile ce ofera rapid solutii sanatoase pentru consumatori vor fi cele ce vor alimenta cresterea sectorului in 2016,” adauga acesta. Aceste comentarii au avut ca punct de plecare ultimul studiu al companiei americane IRI de cercetare a pietei, raport intitulat ”Timpuri si Tendinte”.

“Raportul observa ca vanzarile de bunuri de larg consum ambalate din SUA se caracterizau prin volume in declin (-1,7% in 2015), si o crestere foarte modesta in valoare (+ 0,6% in 2015), crestere valorica determinata in mare masura de inflatie. Cu toate acestea, anumite categorii de produse alimentare si bauturi sunt in crestere, spune IRI, in special acele “categorii care ofera solutii mai convenabile si mai sanatoase pentru consumatori”.

Care categorii de alimente si bauturi cresc?

fructe1

Mancarea sanatoasa si prepararea usoara a hranei sunt doua trenduri care vor sustine cresterea pentru un numar mare de categorii. Cele mai performante categorii in ceea ce priveste cresterea volumului vanzarilor in perioada 1 noiembrie 2014 – 1 noiembrie 2015 au fost pranzurile refrigerate (+14,2%), ceaiurile si cafeaua refrigerata (+10,5%), ceaiul / cafeaua proaspete (+10,3%), bauturile spirtoase / lichiorul (+8,3%), bauturile energizante (+8,1%), salatele refrigerate / salatele coleslaw (+7,8%), apa imbuteliata (+7,1%), bauturile pentru sportivi (+7%), sosurile (+6,8%), si produsele de brutarie si snacks-urile (+6,1%).

“Dintre alimente, pranzurile refrigerate au contabilizat cea mai mare crestere a volumului vanzarilor, de 14,2%, fata de o crestere de doar 1,1% a vanzarilor de produse alimentare refrigerate”, se mentioneaza in raport. Cresterea volumului vanzarilor s-a produs in ciuda cresterilor semnificative de preturi, care au fost stimulate de preturile inflationiste … si doar in urma unor cresteri minime in activitatea de merchandising.

“Apa imbuteliata a cunoscut o crestere a volumului de vanzari cu 7,1%, in cursul anului trecut, pe fondul mentinerii pretului apei imbuteliate la aproximativ acelasi nivel (marire de doar +0,5%) si a cresterii gamei de ape imbuteliate imbunatatite. Modul sanatos de hranire si posibiliitatea prepararii usoare a mancarii a ajutat la cresterea vanzarilor pentru mai multe categorii de produsecum ar fi salata / salata coleslaw refrigerata, care a vazut o crestere a vanzarilor cu 7,8% pentru anul trecut”, arata raportul.

Performante mai slabe s-au inregistrat in sectorul produselor alimentare congelate, unde volumul vanzarilor a scazut cu 1,5%. Pe segmentul bauturilor volumul vanzarilor s-a marit cu 2,9%, adauga raportul.

“Pranzurile congelate / antreurile si pizza congelata au cunoscut scaderi semnificative ale vomului de vanzari in cursul anului trecut (-4,6% si -3,6% respectiv)”.

Crestere “exploziva” a vanzarilor on-line

In timp ce vanzarile online de bunuri de larg consum ambalate reprezinta mai putin de 2% din vanzarile totale din industrie, cresterea sectorului a fost “exploziva”, arata raportul IRI. “In fapt, cresterea medie anuala a cheltuielilor cu bunurile alimentare ambalate a depasit 15% pe an, incepand din 2010. Intre 2013 si sfarsitul anului 2018, Internetul va reprezenta aproximativ 50% din cresterea industriei, adica un plus de 28 miliarde $.”