Interesul consumatorilor pentru vin românesc, de calitate, a crescut în ultimii ani.

Degustările, promovarea intensă a cramelor românești, dar și calitatea pe care o oferă în ultima vreme vinurile autohtone, au făcut ca românii consume vinuri cât mai locale.

În trecut, tendința cumpărătorilor era să aleagă de la raft băuturile ieftine, însă în ultimii ani am asistat la o educare a consumatorilor, care au încercat vinurile de clasă medie sau premium, și apoi au devenit fideli acestor produse.

Înainte de pandemia de COVID-19 atât cramele, cât și magazinele de specialitate, s-au îndreptat spre publicul tânăr. Au fost organizate degustări cu angajații companiilor IT, diverse firme au organizat team-buildinguri în crame, iar restaurantele au jucat și ele un rol important: au inclus în meniuri vinuri atent selecționate. În acest fel oamenii au consumat, au fost informați despre ce înseamnă vin de calitate și cum îl identifici, iar acest lucru a ajutat foarte mult piața din România.

“Tinerii au devenit foarte pretențioși, dar în sensul bun al cuvântului. Această educare a consumatorilor are loc și prin intermediul cursurilor tot mai răspândite în ceea ce privește arta și cultura vinului. Asta ne face pe noi să investim mai mult în tehnologie, în spații de depozitare și în oameni cu experiență. Noi, de exemplu, ne-am dat seama de această tendință și în ultimii ani am pus bazele unei game premium – MAESTOSO – care deja a început să fie premiată la concursurile de specialitate”, susține Doru Husarciuc, proprietarul Cramei Dealul Dorului.

În ceea ce privește sortimentele de vin alb și roșu, preferințele consumatorilor sunt aproape egale, însă în perioada sărbătorilor de iarnă interesul pentru vinurile rose a crescut considerabil. Crama Dealul Dorului din Silagiu (județul Timiș) a înregistrat în ultimele trei luni o creștere însemnată a vânzărilor de vin rose. Acest interes s-a manifestat atât în magazinul online – www.cramadealuldorului,ro – cât și în magazinele fizice.

“Pentru noi a fost o surpriză pentru că vinurile rose sunt specifice perioadei de vară. Sunt fresh, mai proaspete și cu un conținut alcoolic mai scăzut. În principal, erau consumate la terase, când era cald, însă probabil – din cauza pandemiei – oamenii nu au mai ieșit în oraș și au preferat acest tip de vin, în confortul casei. Cred că devine un trend tot mai răspândit în rândul consumatorilor. Doamnele preferă în general rose-urile, mai ales dacă acestea au și o anumită cantitate de zahăr rezidual, însă există și excepții, bineînțeles” susține Laszlo Veiszenbacher, oenologul Cramei Dealul Dorului.

Pe de altă parte, anul 2020 a fost foarte greu pentru industria vinului românesc. Pandemia de COVID-19 a diminuat consumul și vânzările, iar exportul a avut și el de suferit. Sprijinul statului pentru cramele din România a fost insuficient. O gură de oxigen a fost perioada sărbătorilor când vânzările au crescut. Chiar dacă nu a existat consum în HoReCa, oamenii au cumpărat vin din hypermarketuri și magazine mici, iar în acest fel cramele pot să susțină lucrările care urmează să aibă loc în vie, în perioada următoare.

“Odată cu apariția vaccinului sperăm să revină lucrurile la normal în perioada următoare pentru că am rezistat cu greu. Avem nevoie să funcționeze restaurantele pentru că oamenii deja au început să consume vinuri românești, vinuri produse în țara noastră, vinuri de o calitate tot mai bună. În schimb, noi, producătorii, ne vom da toată silința să producem calitate. Pe de altă parte avem nevoie de mai multă implicare din partea statului, să ajute la marketingul vinului românesc dincolo de hotare, să realizeze că putem apărea și noi pe harta vinurilor mondiale pentru că avem cu ce, avem cu cine”, a încheiat Doru Husarciuc.

 

Actualitate

Zece ingrediente esențiale, o singură regiune: fragilitatea lanțurilor alimentare

Ciocolata, crema de alune, vanilia sau șofranul ajung pe...

AVI-GIIS intră în competiția „Ora de bun gust” ☀️ Premiile Gustul Ales 2026 cu două produse „Ca Altădată!”

Crearea și răspândirea rețetelor tradiționale pentru produsele din carne...

Comisia Europeană și BEUC: Danone se alătură lui Nestlé și Coca-Cola în reformularea etichetării

Comisia Europeană și BEUC anunță încheierea unui dialog de...

Plasticul nereciclat a costat România peste 5 miliarde de lei în mai puțin de cinci ani

România a plătit peste 5 miliarde de lei la...

Integrity Food Cert devine unul dintre puținii furnizori din România autorizați să livreze cursuri IFS în industria alimentară

Recunoaşterea oficială din partea IFS Academy plasează compania într-o...

Din aceiași categorie

EFSA stabilește priorități științifice pentru a ține pasul cu inovația alimentară

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) consideră că dezvoltarea...

Țările de Jos propun restricții pentru mai multe ingrediente botanice

Autoritățile olandeze au propus noi reguli pentru anumite plante...

Capcana rezultatului conform: aflați la 💠 ROASHOW 2026 ce ne spune, de fapt, un buletin de analiză

În industria alimentară, rezultatul „conform” este, firesc, rezultatul pe...

EFSA emite prima opinie pozitivă privind utilizarea CBD în alimentele din UE

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a emis pentru...

S-Acetyl Glutathione, evaluat favorabil de EFSA pentru utilizarea ca aliment nou în Uniunea Europeană

S-Acetyl Glutathione (SAG), propus de compania italiană Gnosis S.p.A....

EFSA confirmă siguranța sării de aspartam-acesulfam după reevaluarea îndulcitorului

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) a finalizat reevaluarea...
spot_img

Alte articole

Categorii Populare

spot_imgspot_imgspot_img
Ciocolata, crema de alune, vanilia sau șofranul ajung pe mesele europenilor din câteva colțuri ale lumii. O analiză publicată de FoodNavigator arată că zece...
Crearea și răspândirea rețetelor tradiționale pentru produsele din carne au devenit, treptat, un proiect de suflet la care se muncește cu perseverență în cadrul...
Comisia Europeană și BEUC anunță încheierea unui dialog de trei ani cu giganții din industria băuturilor, care vor modifica mesajele de pe ambalaje pentru...
România a plătit peste 5 miliarde de lei la bugetul Uniunii Europene pentru deșeurile de ambalaje din plastic care nu au fost reciclate, în...
Recunoaşterea oficială din partea IFS Academy plasează compania într-o poziție de referință pe piața locală a formării profesionale în siguranța alimentară — un domeniu...