Majoritatea europenilor prefera sa cumpere peste si fructe de mare congelate, dar consumatorii din tarile mediteraneene, cum ar fi Grecia si Spania, prefera produsele proaspete, potrivit unui sondaj efectuat de Comisia Europeana pe un esantion de 28 000 de persoane din toate statele sale membre.
UE este una dintre cele mai mari piete de peste si fructe de mare din lume.In timp ce cheltuielile pe cap de locuitor pentru produsele pescaresti si de acvacultura reprezinta o treime din cele realizate in Japonia, lider mondial in domeniu, din punctul de vedere al acestui indicator, ele sunt totusi, de peste trei ori mai mare decat in Statele Unite.
Un studiu recent publicat de Directia Generala pentru Afaceri Maritime si Pescuit al Comisiei Europene a urmarit sa descopere preferintele europenilor in materie peste, produse din peste si fructe de mare, de unde le cumpara si ce informatii ar dori sa vada pe ambalaj.
Ancheta a chestionat aproape 28.000 de persoane din fiecare stat membru in interviuri fata in fata, care au fost efectuate acasa in limba lor materna.
“Scopul studiului este de a imbunatati intelegerea pietei interne a UE pentru produsele pescaresti si de acvacultura, pentru a permite operatorilor sa fie mai competitivi si pentru a sprijini noile strategii care pot stimula cresterea economica, consolidarea activitatilor economice pe piata interna si care conduc la crearea de locuri de munca” au aratat initiatorii sodajului.
In ansamblu, sapte din zece respondenti (70%) mananca produse din peste sau acvacultura la domiciliu “cel putin o data pe luna”.
Asa cum era de asteptat, cei mai mari consumatori de produse din peste si fructe de mare provin din tari cu traditie in pescuit si in consumul de peste. Spania conduce intr-un astfel de top, 92% dintre respondenti spunand ca mananca peste cel putin o data pe luna, urmata de Portugalia si Suedia (87%), Estonia (85%), Finlanda (84%) si Danemarca si Grecia cu 83%.
Ca si in ancheta anterioara din 2016, Ungaria s-a remarcat prin cea mai mica proportie, cu putin peste un sfert (28%) dintre respondenti declarand ca mananca peste, acasa, cel putin o data pe luna.
Pretul poate reprezenta un factor descurajator pentru consumatorii din tara in care se afla. Spre exemplu, 90% dintre maghiari au declarat ca vor cumpara sau vor consuma mai multe produse pescaresti si de acvacultura daca preturile nu ar fi atat de ridicate.
Supermarketurile reprezinta punctul de achizitie preferat
Peste trei sferturi dintre respondenti (77%) cumpara produse de pescuit si acvacultura de la magazine alimentare, supermarket-uri sau hipermarket-uri. Cu toate acestea, majoritatea italienilor (64%), grecilor (65%) si maltezilor (74%) declarau ca mai degraba cumpara peste sau fructe de mare direct de la un comerciant de peste, intr-o piata sau intr-un magazin specializat.
Aproape nici o tara nu parea sa favorizeze cumparaturile online pentru produsele din peste cu o singura exceptie: Danemarca, cu 6%.
Cel mai popular format este cel congelat. Un total de 68% dintre respondentii care cumpara peste si fructe de mare cumpara produse congelate, Portugalia, Austria si Suedia fiind tarile din top in ceea ce priveste achizitiile de peste congelat. Grecia, Spania si Portugalia, pe de alta parte, se afla in top cu proportia de cumparatori ce opteaza pentru produsele proaspete de peste si fructe de mare.
Tarile mediteraneene precum Grecia, Cipru ori Croatia au preferat sa cumpere pesti intregi.
Respondentii prefera produsele de captura (35%) fata cele obtinute in acvacultura (9%), dar o foarte mare pondere arata ca nu au nicio preferinta (32%).
“Cele mai frecvent mentionate motive de a cumpara sau manca produse pescaresti si de acvacultura sunt pentru ca sunt sanatoase (74%) si pentru ca au un gust bun (59%)”, se arata in raport.
Informatiile de pe etichete
“Mai mult de jumatate dintre respondenti mentioneaza aspectul produsului (59%) si costul produsului (52%) ca aspecte importante atunci cand cumpara produse pescaresti si de acvacultura. Al treilea aspect cel mai frecvent mentionat este originea produsului, mai mult de patru din zece respondenti (41%) considerand acest lucru important. Mai mult de o cincime (23%) dintre respondenti considera etichetele de marca sau de calitate (de exemplu, IGP, DOP) ca fiind importante. Totodata impactul ecologic, social sau etic este mentionat ca fiind important de catre 17% dintre respondenti. Dupa data capturarii si a productiei, o alta informatie importanta pe care consumatorii ar dori sa o vada pe eticheta este cea legata de mediu, aproape patru din zece respondenti (39%) declarand ca ar trebui sa fie pe etichete.”