C.E.: Nu există dovezi privind calitatea inferioară a alimentelor din Europa de Est

0
622

Pentru moment, nu există dovezi care să sugereze că producătorii folosesc ingrediente de calitate inferioară sau mai puțin nutritive în produsele alimentare și băuturile din Europa de Est, a afirmat Comisia cu privire la produsele cu dublă calitate, după întâlnirea cu producătorii și grupurile de consumatori.

Conform Food Navigator, ședința forumului la nivel înalt, „Pentru o mai bună funcționare a lanțului de aprovizionare cu alimente”, a avut loc pe 20 iunie, la ea participând reprezentanți ai industriei alimentare, ONG-urilor și grupurilor de consumatori.

Comisia a spus: „Dovezile primite de Comisie din 21 de state membre nu dezvăluie, pentru moment, grave anomalii ale pieței [cum ar fi] existența unor produse de calitate diferită din punct de vedere structural, sau a unor produse cu conținut nutrițional mai scăzut pe piețele europene, în special în țările din Europa de Est, care au ridicat această problemă potențială.”

Părțile interesate au convenit să continue discutarea problemei în cadrul forumului, precum și prin intermediul rețelei de cooperare a autorităților responsabile cu protecția consumatorilor. Problema a ieșit în prim plan în ultimele luni, iar Ungaria a notificat recent Comisiei un proiect de lege care ar vizita producătorii ce ar fi nevoiți să plaseze „etichete de avertizare” pe produsele de calitate inferioară.

Est, Vest și problema testării

Salmonella5Director general adjunct și director al informațiilor pentru consumatori și alimentație în cadrul grupului de comerț din industrie FoodDrinkEurope (FDE), Dirk Jacobs, a declarat părților interesate că diferite rețete nu înseamnă neapărat calitatea duală.

Batoanele de pește Igloo vândute în Slovacia au un conținut de pește mai scăzut (58%) decât același produs de marcă din Austria (65%), dar produsele vândute în Marea Britanie, Olanda și Portugalia au de asemenea același conținut de 58%.

„Nu există nici o dovadă a unei diviziuni Est-Vest”, a spus el într-o prezentare.

Metodele inadecvate de testare folosite pentru a compara produsele constituie o altă problemă, a spus Jacobs, arătând că acestea au fost realizate în câteva state membre și pe un număr limitat de produse.

„Este posibil ca testarea să nu fi fost efectuată pe o bază asemănătoare, selectându-se sub-mărci, date de producție sau etape de viață diferite.”

nescafe piccolino1Pentru a ilustra potențialele capcane, Jacobs a dat exemplul a două produse Nestlé vândute în Ungaria (Nescafé Classic 3 în 1) și Austria (Nescafé 3 în 1). Cele două produse nu sunt comparabile, fiind două variante diferite ale mărcii. Așa cum este prezentată băutura pe ambalajele austriece, se poate observa prezența unui strat subțire de cremă pe partea superioară a băuturii. Această rețetă cremoasă este vândută și în Ungaria sub numele Nescafé Crema 3 în 1. Produsul din Ungaria conține 9% cafea și îndulcitori incluzând zahăr și sirop de glucoză, în timp ce produsul austriac are 7,9% cafea și conține mai mulți aditivi și zahăr caramelizat.

De asemenea, FDE a spus că dorește să vadă punerea în practică a unor protocoale de testare armonizate și de încredere, la nivelul UE. Comisia a afirmat că Centrul Comun de Cercetare va încerca să stabilească o metodologie comună pentru a ține mai bine cont de studiile comparative efectuate de autoritățile naționale.

Motive pentru schimbarea rețetelor

Producătorii pot schimba rețetele în funcție de regiune din mai multe motive, a spus Jacob părților interesate, cum ar fi adaptarea aromelor pentru a satisface tradițiile culinare locale sau datorită percepției anumitor ingrediente. Inițiativele locale de aprovizionare din anumite locații, urmărindu-se prevenirea formării deșeurilor alimentare sau a normelor naționale (cum ar fi fortificarea obligatorie a alimentelor cu anumite substanțe benefice sănătății) pot avea, de asemenea, un impact asupra compoziției produselor, producătorii trebuind să ia în considerare, de asemenea și accesibilitatea produselor pentru consumatori, a spus el

În conformitate cu „o concluzie a Consiliului din 2016” cu privire la îmbunătățirea produselor, producătorii au permisiunea de a-și reformula produsul.

„Diferențele culturale în preferințele și modelele dietetice pot determina parțial noi abordări, reducerea săriii, a grăsimilor saturate, a zaharurilor adăugate și a valorilor nutriționale finale. Fiecare abordare ar trebui să recunoască acele diferențe culturale și obiceiuri dietetice. Alimentele locale și tradiționale, inclusiv indicațiile geografice, legate în mod intrinsec de cultura și patrimoniul unei țări, ar putea fi supuse unei atenții speciale, ținându-se seama de situația națională, cum ar fi, de exemplu, contribuția acestora la aportul nutrițional global.”

Pașii următori

Producătorii de produse alimentare și deținătorii mărcilor sunt pregătiți să colaboreze cu autoritățile pentru a asigura o mai mare transparență prin clarificarea, de la caz la caz, a motivelor pentru care rețetele sunt diferite și să colaboreze cu autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor pentru a aborda percepțiile cetățenilor interesați, a spus FDE. O soluție ar putea fi aplicarea unor programe de tipul zilele porților deschise în fabrici, momente în care producătorii își prezintă procesul de producție pentru publicul larg.

Următoarea întâlnire a forumului este de așteptat să aibă loc în luna octombrie.