Peste un miliard de persoane ar putea fi strămutate până în 2050, din cauza înmulțirii rapide a populaţiei, lipsei de acces la alimente şi apă şi expunerii tot mai mare la dezastre naturale.

Datele provin de la Registrul privind Ameninţarea Ecologică, realizat de Institutul pentru
Economie şi Pace (IEP), un think-tank care produce anual indexurile legate de terorism şi pace, explică Agerpres. Acesta foloseşte date de la ONU şi din alte surse pentru a evalua opt ameninţări ecologice şi pentru a prezice care vor fi ţările şi regiunile supuse celui mai mare risc.

Cele mai vulnerabile categorii sunt rezidenții din Africa Subsahariană, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu, având în vedere că previziunile privind populaţia lumii arată că aceasta ar putea ajunge la aproape 10 miliarde până în 2050.

În 2019, peste 30 de milioane de persoane au fost strămutate, pe fondul efectelor nocive ale încălzirii globale și perpetuarea conflictelor.

„Aceasta va avea efecte sociale şi politice uriaşe, nu doar în lumea în curs de dezvoltare, dar şi în cea dezvoltată, în contextul în care migraţia în masă va duce la valuri mai mari de refugiaţi spre majoritatea ţărilor dezvoltate”, a spus Steve Killelea, fondatorul IEP.

Registrul grupează ameninţările în două largi categorii: una cuprinde insecuritatea alimentară, resursele puţine de apă şi înmulţirea populaţiei, iar alta vizează dezastrele naturale, printre care inundaţii, secete, cicloane, creşterea nivelului mării şi creşterea temperaturilor.

Studiul analizează amenințările ce vizează peste 150 de țări

Unele state, precum India și China, vor fi cel mai afectate de lipsa apei în următoarele decenii. În schimb, Pakistan, Iran, Mozambic, Kenya și alte țări se confruntă cu o combinaţie toxică de ameninţări, precum şi cu o abilitate în scădere de a le face faţă.

„Aceste ţări sunt în general stabile acum, dar au o mare expunere la ameninţări ecologice şi o ‘pace pozitivă’ redusă şi în deteriorare, ceea ce înseamnă că se confruntă cu un risc mai mare de viitor colaps”, relevă analiza de 90 de pagini.

Resursele de apă, în scădere dramatică

Potrivit lui Killelea, lumea are cu 60% mai puţine resurse de apă proaspătă la dispoziţie decât în urmă cu 50 de ani, în timp ce cererea de mâncare este preconizată să se majoreze cu 50% în următorii 30 de ani, determinată în mare parte de expansiunea clasei de mijloc în Asia.

Aceşti factori, combinaţi cu dezastre naturale care ar urma cel mai probabil să devină mai
frecvente din cauza schimbărilor climatice, înseamnă că inclusiv cele mai stabile state vor fi
vulnerabile până în 2050.

IEP speră ca registrul, care ar putea deveni o analiză anuală, să ajute la stabilirea politicilor de ajutor şi dezvoltare, cu accent mai mare şi cu mai multe fonduri în ceea ce priveşte efectele schimbărilor climatice.

Sursa: Agerpres