Nu securitatea alimentara, ci valoarea alimentara devine o problema din ce in ce mai urgenta, asa cum a devenit evident in timpul Dialogului WUR World pe 23 iunie. Prioritatea nr. 1: reduceti ”deserturile alimentare”.
In timpul Dialogurilor WURld, rectorul Universitatii Wageningen, Magnificus Arthur Mol a dezbatut impreuna cu studenti, profesori si experti din China, Etiopia, America Latina si Statele Unite care au fost conectati prin teleconferinta, la fluxul live al campusului. Acestia au discutat despre problemele cu care se confrunta oferta globala de alimente.
Deoarece majoritatea megaoraselor se dezvolta in prezent in tarile in curs de dezvoltare, disponibilitatea produselor alimentare este prima preocupare pentru zeci de milioane de locuitori ai orasului.
“Populatia din orasul meu creste cu 7% in fiecare an”, a declarat absolventul Laurant Sedogo. “Intre timp, mai putin pamant este disponibil pentru productia agricola. Exista o mare nevoie de imbunatatire a productivitatii si a infrastructurii in lanturile alimentare “, a declarat fostul ministru al agriculturii din Burkina Faso, care s-a adresat unui auditoriu in capitala etiopiana Addis Abeba.
Valoare nutritionala
Siguranta alimentara nu mai reprezinta cea mai mare provocare in China, potrivit profesorului Chun-Ming Liu, care vorbea de la Nanjing. China a reusit sa hraneasca 21% din populatia lumii pe 7% din suprafata agricola a lumii, in principal prin cresterea productiei si prin cultura plantelor, a spus Liu, dar acum este vorba despre imbunatatirea valorii nutritionale.
Deserturile alimentare
Valoarea nutritiva a hranei este sub presiune, acum ca in lume sunt mai multi oameni sunt obezi decat sunt cei flamanzi. Un important vinovat este reprezentat de alimentele procesate, al caror consum s-a triplat in ultimii douazeci de ani. Hrana procesata, care contine mult zahar, grasime si sare, creeaza acum o lipsa de varietate alimentara in Statele Unite, a declarat Martien van Nieuwkoop, directorul al departamentului de agricultura la Banca Mondiala.
“O parte bogata a populatiei americane cumpara alimente ecologice scumpe, insa o mare parte a familiilor cu venituri mici si mijlocii nu au acces la legume proaspete. Ei traiesc in asa-numitele deserturi alimentare.”
Obezitatea
Vorbind din Columbia, Ruben Echeverria a aratat legaturile dintre agricultura, obezitate si inegalitate.
“De ce alimentele sunt mai ieftine in Tarile de Jos decat in America Latina? Si de ce mai exista obezitate in Olanda? Deoarece America Latina a investit prea mult in export si prea putin in agricultura si in combaterea inegalitatilor.”
Taxa pe zahar
Echeverria a sustinut o taxa pe zahar pentru a reduce obezitatea.
“Acest lucru functioneaza foarte bine in Mexic, unde taxa a fost introdusa acum cinci ani. Consumul de zahar este in scadere.”
O taxa pentru grasimile alimentare ar putea ajuta, de asemenea, potrivit directorului Institutului de cercetare agricola CIAT. In SUA, acesta este un subiect controversat, a raspuns Van Nieuwkoop.
O astfel de taxa ar afecta populatia saraca – cei care mananca deja prea putina mancare proaspata. El a sugerat ca ar fi mai bine sa eliminam subventiile pentru indulcitori – 20 de miliarde de dolari pe an pentru indulcitorii din porumb, in SUA.
Variatie
Din partea Wageningen, rectorul Arthur Mol a sugerat o alternativa pentru impozitul pe zahar.
“Nu trebuie sa incarcati consumatorul; de asemenea, puteti impune o taxa pe zahar producatorilor de alimente. Anglia a facut acest lucru in aprilie. Acest lucru conduce la mai multe inovatii pentru ca merita sa se utilizeze substituenti mai sanatosi pentru zahar si grasimile din alimente.”
O alta optiune interesanta a fost sugerata in sala Pavilionului Wisdom and Wonder din campus: de ce nu acordati o scutire fiscala pentru fructe si legume pentru a promova mancarea sanatoasa?
Mancare irosita
Vorbitorii de pe cele cinci continente au adus in discutie, de asemenea, reducerea deseurilor alimentare.
“In tarile in curs de dezvoltare, o multime de alimente sunt irosite in si in jurul fermei; in tarile mai bogate consumatorii si comerciantii cu amanuntul produc mai multe deseuri alimentare. In China, este in curs de desfasurare o campanie guvernamentala care sa convinga consumatorii sa reduca dimensiunile portiilor si sa manance suficient pentru a preveni deseurile. Si functioneaza”
Potrivit lui Van Nieuwkoop, consumatorii americani cheltuiesc o medie de 1.500 de euro pe an pentru alimentele pe care apoi le arunca. Deci, sunt multe de castigat. El crede ca marile companii alimentare pot aduce o contributie importanta la contracararea deseurilor, prin adoptarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabila.
De asemenea, Echeverria vede un rol major pentru comunitatea de afaceri – “agricultura reprezinta o afacere” – dar guvernele trebuie sa provoace companiile pentru a reduce deseurile.
Consiliile orasenesti
Trebuie sa dezvoltam sisteme circulare de hrana pentru reducerea deseurilor alimentare, a afirmat Mol. In acest sens, companiile nu ar trebui sa utilizeze reziduurile alimentare pentru aplicatii cu valoare redusa, cum ar fi bioenergia; acestea ar trebui sa priveasca mai intai spre aplicatii cu valoare mai mare, cum ar fi bioplasticele si hrana pentru animale.
Sunt necesare modele bune de afaceri, dar si de design. Echeverria a pledat pentru consiliile municipale de alimentatie pentru a reproiecta aprovizionarea cu alimente in megaorase.
