Țara noastră trebuie să se pregătească pentru un climat mai secetos

Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a participat secretarul de stat Alexandru Potor.

0
204

Scenariile de modelare climatică indică încălziri semnificative cu influență sporită iarna în regiunile nordice și vara în centrul și sudul continentului. Cel mai probabil precipitațiile anuale vor crește în nord și vor scădea în sud.

Consiliul European pentru Agricultură și Pescuit, desfășurat în Malta în perioada 21-23 mai 2017 sub presedinția Malteză, a avut ca tema principală „Schimbările Climatice și resursele de apă în Uniunea Europeană”, transmite MADR.

Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a participat secretarul de stat Alexandru Potor. Discuțiile au fost purtate în principal în contextul activităților legate de programarea pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC). Participanții, miniștrii pentru agricultură și pescuit ai țărilor Uniunii Europene, au făcut o radiografie a situației din fiecare stat și au dat raspuns unui set de patru întrebări care se referă în principal la inițiativele politice pentru creșterea rezilientei agriculturii, instrumentele actuale ale PAC și opțiunile de diversificare disponibile pentru agricultură în cadrul scenariilor proiectate privind schimbările climatice precum și identificarea de noi instrumente economice dedicate sustenabilității și dezvoltării sectorului agricol.

Documentul furnizat de Presedinția Malteză, în baza căruia au fost demarate convorbirile, insistă asupra unor aspecte îngrijorătoare generate de schimbările climatice. Acestea vor induce serioase modificări hidrologice care vor influența majoritatea stadiilor ciclului apei în natură. Schimbările vor cauza importante reduceri ale resurselor de apă în zona țărilor central și sud europene. Temperaturile mai ridicate și uscăciunea vor conduce la perioade de secetă prelungită.

subvențiiScenariile de modelare climatică indică încălziri semnificative cu influență sporită iarna în regiunile nordice și vara în centrul și sudul continentului. Cel mai probabil precipitațiile anuale vor crește în nord și vor scădea în sud. Ca urmare a acestui proces productivitatea culturilor va scădea în sud-estul Europei. Până în anul 2070 mai mult de 35% din zonă va fi caracterizată de stres hidric înalt, secetă prelungită și alte fenomene meteorologice extreme asociate acestor condiții.

Deși orizontul de timp avut în vedere poate părea îndepărtat avem deja manifestări în trecutul recent care certifică veridicitatea scenariilor și urgența măsurilor care trebuiesc adoptate inclusiv de țara noastră.

Concluziile celui de-al „4-lea Raport Global de Evaluare a Schimbărilor Climatice (AR4)” pregatit de IPPC (Intergovernamental Panel on Climate Change), apoi cele din „Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice” și măsurătorile mai recente indică faptul că în perioada anilor 2000-2017, în România s-au înregistrat evenimente pluviometrice extreme opuse: secetă severă în anii 2000, 2007, 2015 și inundațiile istorice din 2005 și 2006.

În anul 2007 a fost înregistrat un eveniment termic extrem, iarna 2006-2007 fiind cea mai caldă iarnă de când există măsurători observaționale în România. Înghețurile târzii din primavară și cele timpurii din toamnă au afectat agricultura producând pierderi semnificative.

agriculturăDiscuțiile în Consiliul European pentru Agricultură și Pescuit pot fi considerate un indicator al orientărilor viitoare de finanțare în cadrul Politicii Agricole Comune post 2020.

Atenuarea efectelor schimbărilor climatice, pregătirea agriculturii pentru noile condiții care se întrevăd, întarirea poziției fermierilor și a capacității lor de a rezista la șocurile induse de fenomenele meteorologice extreme fac obiectul unor măsuri foarte concrete care au fost dezbătute pe larg.

„Din partea României am indicat faptul că în viitor ne propunem extinderea suprafețelor irigate pentru a putea rezista mai bine perioadelor de uscăciune concomitent cu o mai bună gestionare a resurselor de apă și aplicarea tehnologiilor care reduc consumul hidric. Intervențiile active în atmosferă precum combaterea grindinei, disiparea ceții și stimularea precipitațiilor fac deja obiectul unui program deosebit de consistent al Ministerului Agriculturii din România și ne dorim ca fondurile europene să susțină cel puțin o parte din componentele de investiții”, a declarat secretarul de stat Alexandru Potor.

În același context, secretarul de stat a explicat că finanțarea cercetării și a inovării în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune ne va ajuta să ameliorăm soiuri și hibrizi mai rezistenți la condiții de secetă și mai productivi în condiții de caldură intensă.

De asemenea, Alexandru Potor a mai afirmat că MADR dorește ca pierderile de producție suferite de fermieri din cauza condițiilor climatice dificile să poată fi acoperite prin instrumente de asigurare, fonduri de susținere mutuală și de mecanisme de compensare a pierderilor de venit.