Pe 21 noiembrie a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene REGULAMENTUL (UE) 2017/2158 AL COMISIEI din 20 noiembrie 2017, de stabilire a măsurilor de diminuare și a nivelurilor de referință pentru reducerea prezenței acrilamidei în produsele alimentare.
Noile măsuri îi vizează pe operatorii din sectorul alimentar care produc și introduc pe piață produse alimentare precum:
(a) cartofi prăjiți, alte produse tăiate (prăjite prin imersiune în ulei) și felii subțiri de cartofi (chipsuri) din cartofi proaspeți;
(b) chipsuri de cartofi, gustări, biscuiți crocanți și alte produse din cartofi realizate din aluat de cartofi;
(c) pâine;
(d) cereale pentru micul dejun (cu excepția porridge-ului);
(e) produse fine de panificație: prăjiturele, biscuiți, pesmet, batoane din cereale, pogăcele, cornete, napolitane, gogoși și turtă dulce, precum și biscuiți crocanți, rondele din pâine și înlocuitori de pâine;
(f) cafea prăjită și instant (solubilă);
(g) înlocuitori de cafea;
(h) produse alimentare destinate sugarilor și produse alimentare prelucrate pe bază de cereale destinate copiilor de vârstă mică, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.
Aceștia au obligația să stabilescă un program propriu de eșantionare și analizare a nivelurilor de acrilamidă din produsele alimentare menționate și să păstreze o evidență a măsurilor de diminuare aplicate.
Printre măsurile de diminuare aplicate se numără: identificarea și utilizarea soiurilor de cartofi care sunt adecvate tipului de produs și în care conținutul de precursori de acrilamidă, cum ar fi zaharurile reducătoare (fructoză și glucoză) și asparagina, este cel mai mic pentru condițiile regionale; eliminarea tuberculilor imaturi având o greutate în ud mică și niveluri mari de zaharuri reducătoare; indicarea metodelor de preparare recomandate care specifică timpul, temperatura, cantitatea pentru cuptor/friteuză/tigaie pe ambalaj și/sau prin intermediul altor canale de comunicare (în ceea ce îi privește pe consumatori, instrucțiunile recomandate de preparare se afișează în mod vizibil pe toate ambalajele produselor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1169/2011); reducerea sau înlocuirea în întregime sau parțial în produsele de panificație (precum prăjiturele, biscuiți, pesmeți, batoane din cereale, pogăcele, cornete, vafe, gogoși și turtă dulce, produsele neîndulcite, cum ar fi produsele crocante, rondelele de pâine și înlocuitorii de pâine) a bicarbonatului de amoniu cu agenți de afânare alternativi cum ar fi bicarbonatul de sodiu și acidulanți sau bicarbonat de sodiu și difosfați disodici cu acizi organici sau cu variante de potasiu ale acestora.
Despre acrilamidă și efectele sale
În 2015, Grupul științific pentru contaminanții din lanțul alimentar (CONTAM) din cadrul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară a adoptat un aviz privind acrilamida în produsele alimentare.
Pe baza studiilor efectuate pe animale, autoritatea a confirmat evaluările anterioare care indicau faptul că acrilamida din produsele alimentare poate crește riscul de a dezvolta cancer pentru consumatori din toate grupele de vârstă.
Având în vedere că acrilamida este prezentă într-o gamă cuprinzătoare de alimente consumate zi de zi, această atenționare se aplică tuturor consumatorilor, dar copiii reprezintă cea mai expusă grupă de vârstă pe baza greutății corporale. Posibilele efecte nocive ale acrilamidei asupra sistemului nervos, asupra dezvoltării prenatale și postnatale și asupra reproducerii masculine nu au fost considerate a fi un motiv de îngrijorare, pe baza nivelurilor actuale de expunere alimentară. Nivelurile actuale ale expunerii prin alimentație la acrilamidă a tuturor grupelor de vârstă indică o îngrijorare în ceea ce privește efectele sale cancerigene.
Acrilamida este un contaminant, astfel cum este definit în Regulamentul (CEE) nr. 315/93 al Consiliului (2) și, prin urmare, reprezintă un pericol de natură chimică în lanțul alimentar. Este un compus organic cu greutate moleculară mică, foarte hidrosolubil, care ia naștere din constituenții naturali asparagină și zaharuri în anumite produse alimentare atunci când sunt preparate la temperaturi în mod tipic mai mari de 120°C și în condiții de umiditate redusă. Ea apare în principal în alimentele bogate în carbohidrați coapte sau prăjite, în cazul în care materiile prime conțin precursorii ei, cum ar fi cerealele, cartofii și boabele de cafea.
Varianta integrală a Regulamentului o găsiți aici.
