Începând cu anul 2007, de când a fost implementată legislația europeană specifică, ANSVSA monitorizează aplicarea acestor reglementări, referitoare la interzicerea administrării în hrana animalelor a făinurilor de origine animală, a aditivilor alimentari, a hormonilor de creștere și a antibioticelor utilizate ca și promotori de creștere.
În cadrul Planului Naţional de Control Reziduuri sunt analizate probe din produse de origine animală şi probe biologice pentru determinarea reziduurilor de hormoni, antibiotice, pesticide, metale grele, micotoxine, substanțe interzise (cloramfenicol, nitrofuran și nitroimidazol), substanţe antiparazitare, substanțe coocidiostatice şi contaminare radioactivă.
Riscul reprezentat de rezistenţa la antimicrobiene (RAM) este unul care trebuie considerat o problemă de siguranță a sănătății publice, pentru care sunt necesare angajamente politice la nivel naţional şi internaţional.
În acest sens, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a întreprins şi continuă să întreprindă acţiuni ferme pentru combaterea RAM.
Testele de laborator sunt realizate pe probe recoltate de pe întreg teritoriul ţării, de către inspectorii sanitari veterinari oficiali, iar determinările sunt efectuate în laboratoarele din cadrul reţelei celor 41 de laboratoare sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi Institutului Naţional de Referinţă – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (IISPV).
Laboratoarele care constată depăşiri ale limitelor maxime admise la diferite reziduuri, au responsabilitatea de a notifica rezultatele neconforme prin Sistemul Rapid de Alertă Alimente şi Furaje (SRAAF).
Personalul responsabil din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor a judeţului pe teritoriul căruia s-a constat neconformitatea demarează investigaţiile necesare şi dispune măsurile care se impun.
Pentru exemplificare, în primele 3 trimestre în cadrul PNCR 2021 au fost realizate 2.455 de teste pentru probe provenite de la păsări (broiler, găină reformă și curcan), din care 663 pentru reziduurile de antibiotice.
Din testele realizate pentru determinarea prezenței reziduurilor de antibiotice, o singură probă a fost neconformă, caz în care s-au aplicat măsurile specifice*.
Datele aferente trimestrului 4 sunt în curs de centralizare.
Contaminarea cu E.Coli
Trebuie precizat că, în conformitate cu legislația europeană în domeniu, bacteria Escherichia Coli nu constituie indicator de siguranță și nici criteriu de igienă pentru carcasele de pui.
Oamenii și animalele sunt purtătoare de bacteria Escherichia Coli. Există și tulpini de Escherichia Coli capabile să producă toxine, tulpini care sunt foarte strict monitorizate.
Aceste tulpini sunt numite STEC/VTEC (E. Coli producătoare de toxină Shiga sau verotoxina) sau EHEC (E.coli enterohemoragică), iar toxinele lor au potențialul de a produce afecțiuni severe.
Referitor la antibiotice, legislaţia este foarte strictă şi presupune eliberarea acestora doar pe bază de prescripţie şi utilizarea doar după examinarea clinică a animalelor.
Toate informațiile legate de administrarea antimicrobienelor la animale, inclusiv perioada de așteptare până la darea în consum a produselor provenite de la animalele tratate, sunt înscrise de către medicii veterinari de liberă practică, membrii ai Colegiului Medicilor Veterinari din România, organizați în condițiile legii, în registrele de consultații și tratamente. Aceste registre sunt obligatorii pentru toţi fermierii şi constituie una dintre condiţiile autorizării sanitare veterinare a fermelor.
Conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 37/2010 privind substanțele active din punct de vedere farmacologic și clasificarea lor în funcție de limitele reziduale maxime din produsele alimentare de origine animală, substanţele farmacologic active din grupa antibioticelor au stabilite limite maxime de reziduuri (LMR) pe baza cărora se stabilesc perioadele de aşteptare până la folosirea în consumul uman al produselor provenite de la animalele tratate cu astfel de substanţe.
În România, datele privind vânzările de produse medicinale veterinare antimicrobiene sunt colectate voluntar începând cu anul 2014 și sunt raportate anual la Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) – rețeaua European Surveillance of Veterinary Antimicrobial Consumption (ESVAC) și la World Organisation for Animal Health (OIE). Datele sunt colectate de la deținătorii autorizațiilor de comercializare ale produselor medicinale veterinare antimicrobiene.
Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar – Institut Național de Referință deține evidența deținătorilor autorizațiilor de comercializare ale produselor medicinale veterinare antimicrobiene.
În conformitate cu datele publicate de ESVAC în documentul Sales of veterinary antimicrobial agents in 31 European countries in 2019 and 2020 – Trends from 2010 to 2020, în anul 2020 volumul vânzărilor de antimicrobiene în România se află sub media europeană, trendul pentru perioada 2014 – 2020 fiind în general descrescător, aşa cum se vede şi din graficul de mai jos:
Începând cu data de 28 ianuarie 2022, se aplică direct și obligatoriu de către România și celelalte state membre UE, prevederile europene ale Regulamentului (UE) nr. 6/2019 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele medicinale veterinare și de abrogare a Directivei 2001/82/CE.
Cea mai recentă comunicare ANSVSA în acest sens poate fi consultată aici.
**Conform procedurilor:
- toate probele la care se constatată prezenţa unor compuşi interzişi, sunt notificate Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene. Aceasta va desfăşura o anchetă, va aplica măsuri asupra lotului de provenienţă şi va notifica imediat ANSVSA prin intermediul SRAAF.
- în cazul care se descoperă alimente sau furaje la care s-au evidenţiat prezenţa unor substanţe interzise sau depăşiri ale limitelor admise pentru alte substanţe, acestea sunt sechestrate şi se iau măsuri imediate pentru distrugerea acestora, conform procedurilor în vigoare.
- în momentul în care ANSVSA este informată despre existenţa unui risc semnificativ direct sau indirect pentru sănătatea publică, cu privire la alimente şi furaje, are obligaţia, ca fiecare autoritate competentă din statele Uniunii Europene, de a notifica imediat Comisia Europeană, prin intermediul SRAAF, conform procedurilor
Conform legislaţiei:
- antibioticele se folosesc numai în scop curativ, ca tratament pentru diferite boli ale păsărilor, la prescripţia şi sub supravegherea medicului veterinar;
- de la data finalizării tratamentului cu antibiotice şi până la abatorizare se respectă “timpul de aşteptare”, astfel încât în carne să nu existe reziduuri de antibiotice;
- după sacrificare, se prelevează din nou probe atât din carne cât şi din furaje, care se analizează; în registrul de tratamente existent în fiecare exploataţie avicolă se menţionează obligatoriu: denumirea antibioticului administrat, perioada de tratament şi timpul de aşteptare necesar eliminării antibioticelor din organism.
