Cum a schimbat criza COVID-19 obiceiurile consumatorilor români

Iti recomandam

Coronavirus: „legătură semnificativă” găsită între seleniul dietetic și rata de vindecare

Oamenii de știință au identificat o legătură între rezultatul bolii COVID-19 și seleniul dietetic - găsit în pește, fructe...

A patra revoluție industrială: tehnologia cu care ne putem ajusta în timp real dieta | Sesiune LIVE cu Dr. Ing. Gabriela Berechet

Întărirea sistemului imunitar este mai importantă ca oricând, având în vedere schimbările prin care au trecut consumatorii în perioada...

Rolul compușilor antimicrobieni naturali în îmbunătățirea sistemului imunitar | Conferință LIVE

Prebiotice; Probiotice; Reducerea bacteriilor patogene; Îmbunătățirea sănătății intestinale, sunt cuvintele cheie care au înregistrat semnificative creșteri de trafic în...

Criza COVID-19 a modificat preferinţele consumatorilor români, aceştia devenind mai atenţi la calitate şi preferând produsele locale şi cele achiziţionate online, se arată într-un studiu realizat de Ernst and Young România, citat de Agerpres.

28% dintre respondenți au afirmat că sunt îngrijorați cu privire la accesul la necesităţile de bază Conform analizei EY, criteriile de achiziţie din timpul stării de urgenţă şi din perioada următoare s-au modificat. Calitatea a devenit reperul principal, cu cea mai mare creştere în importanţă în timpul pandemiei (66% dintre respondenţi), urmată de preţ. Volumul cumpărăturilor a crescut, observându-se o migrare spre produse locale în detrimentul celor de import. De asemenea, peste o treime din respondenţi au preferat să comande online produse alimentare, cu livrare acasă.

Pe un trend descendent se află criterii precum: brand, provenienţă, sustenabilitate, a căror importanţă a scăzut pentru aproximativ 20%, 11%, respectiv 17% dintre respondenţi.

În ceea ce priveşte produsele alimentare, pentru un procent de 21% dintre respondenţi, cheltuielile au crescut, în timp ce pentru 64,81% dintre respondenţi, suma alocată lunar pentru alimente nu s-a modificat. Pentru 14,18%, cheltuielile cu produse esenţiale au scăzut – preponderent pentru cei din categoria de vârstă 31- 40 ani.

Concluziile studiului

Studiul EY, derulat în perioada mai – iunie 2020 şi dezvoltat exclusiv pe consumatorii din România, confirmă tendinţele identificate la nivel global, care semnalau apariţia a patru noi tipuri de comportament în rândul consumatorilor: ‘‘economiseşte şi fă stocuri”, ”redu drastic cheltuielile”, ”păstrează-ţi calmul şi cheltuie” şi ”hibernează şi cheltuie”.

De asemenea, evidenţiază faptul că în perioada de relaxare a măsurilor de restricţie şi în România vor fi observabile cinci scenarii de comportament.

a. Revenirea la normal, primul scenariu: cheltuielile rămân în mare parte neschimbate pe acest segment format din consumatorii cel mai puţin preocupaţi de pandemie, pentru care viaţa nu a fost niciodată afectată cu adevărat.

b. Precauția celor cu venit mediu spre mare: sunt foarte concentraţi pe sănătate, dar relativ optimişti, în pofida unei credinţe puternice că o recesiune globală se apropie. Vor
cheltui mai mult în domenii importante pentru ei.

c. Românii economi: au cheltuieli mai mici, dar şi tăieri substanţiale pentru anumite
produse. Încearcă să se redreseze şi sunt dintre cei mai pesimişti în privinţa viitorului.

d. Reducerea cheltuielilor: în rândul celor cu nivelul cel mai scăzut de educaţie, pentru care pandemia a fost întotdeauna o îngrijorarea uriaşă. Sunt cei cu riscul cel mai mare de a-şi pierde locul de muncă, fac reduceri mari de cheltuieli şi îşi schimbă opţiunile privind ce şi cum cumpără.

e. Revenirea în forță: în rândul celor mai tineri, care continuă să muncească. Cheltuie mult mai mult în toate categoriile de servicii şi produse. Viaţa lor de zi cu zi a fost cea mai perturbată. Acum sunt cei mai optimişti.

„Activităţile zilnice şi dinamica de consum au fost perturbate pe întreaga planetă. Din studiile noastre, putem observa tipare similare ale comportamentului consumatorului român cu cele ale consumatorilor din pieţe dezvoltate precum SUA, Regatul Unit, Franţa sau Germania. În acest context, companiile trebuie să-şi dezvolte capabilităţile necesare pentru a rămâne relevante în piaţă, de la adaptarea rapidă la noile cerinţe de produse şi servicii, la flexibilitatea lanţului de aprovizionare, dezvoltarea platformelor online şi implicarea în comunitate. Mai mult, în funcţie de tipurile de comportament existente în rândul populaţiei, guvernanţii pot să identifice nevoile sociale şi de business ce trebuie gestionate şi să răspundă printr-o actualizare a cadrului legal existent”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.

O tendinţă majoră printre consumatorii români a fost reducerea bugetelor pentru cheltuieli neesenţiale, care s-ar putea permanentiza pentru aproximativ un sfert dintre cei intervievaţi. Tot un sfert dintre consumatori consideră că nu vor mai reveni în totalitate la obiceiurile de consum din anii trecuţi. În funcţie de evoluţia economică, este de aşteptat ca acest procent să se mărească, în cazul în care evoluţia economică nu va fi în V sau U, ci mai degrabă în formă de L cu mici reveniri şi scăderi.

În ceea ce priveşte efectuarea cumpărăturilor, peste 75% din consumatori au spus că vor migra către cumpărături online. Oricare ar fi opţiunile, companiile trebuie să fie receptive la nevoile din prezent ale consumatorilor, la comportamentul pe care trebuie să îl adopte pentru a rămâne relevante pe piaţa de consum din România.

Pentru peste 50% dintre respondenţii chestionarului, cheltuielile cu majoritatea bunurilor de consum au rămas la acelaşi nivel ca înainte de izbucnirea pandemiei COVID-19.

Consumatorii au fost atenţi la investiţiile şi donaţiile companiilor către infrastructura publică de sănătate şi totodată la grija şi protecţia oferită propriilor angajaţi. 80% dintre respondenţi consideră că mediul de afaceri are responsabilitatea de a face schimbări pozitive în societate, iar 84% poziţionează comportamentul companiilor pe aceeaşi poziţie cu produsele şi serviciile oferite.

Sursa: Agerpres

 

Din aceiasi categorie

ANSVSA întărește poziția EFSA: nu există dovezi științifice că virusul a fost transmis prin alimente

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a comunicat poziția Autorității Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) care afirmă...

Cum puteti mentine niveluri ridicate de igiena in unitatile de producere si procesare a alimentelor?

Igiena si dezinfectarea sunt esentiale in industria alimentara. Pentru a lucra si a crea aveti nevoie de conditiile adecvate. O igiena buna ofera nu numai...

De ce vara crește riscul toxiinfecțiilor alimentare? Importanța testării alimentelor în laborator

Toate alimentele se degradează într-un interval de timp mai lung sau mai scurt de la data fabricării sau preparării, pierzându-și caracteristicile inițiale, devenind astfel,...

Dispozitiv pentru analiza și controlul procesului de cristalizare

Firma daneză Bjarne Christian Nielsen Holding APS a înregistrat un brevet de invenție pentru o metodă și un aparat pentru analiza și controlul procesului de...

De ce termometrele alimentare ieftine te costă mai mult decât crezi

Trăim cu toții într-o lume tot mai dinamică și conectată în care cu toții ne așteptăm să facem cât mai multe lucruri, ceea ce...

STIRILE SAPTAMANII