Industria europeană a suplimentelor alimentare solicită Comisiei Europene o amânare a aplicării unor prevederi din noul Regulament privind Ambalajele și Deșeurile de Ambalare (PPWR), avertizând că noile cerințe privind eliminarea substanțelor PFAS și reciclabilitatea ambalajelor nu pot fi implementate în calendarul stabilit. Reprezentanții sectorului susțin că obiectivele de mediu sunt necesare, dar cer o perioadă de tranziție pentru a evita perturbarea pieței și compromiterea calității produselor.
Solicitările au fost formulate în cadrul primului Summit EHPM dedicat suplimentelor alimentare, unde reprezentanții industriei au atras atenția că implementarea PPWR trebuie să fie bazată pe criterii științifice și pe termene realiste. Valérie Vercammen, director general al asociației belgiene Be-sup, a declarat că sustenabilitatea, siguranța produselor și protecția consumatorilor trebuie să avanseze împreună, fără ca una dintre aceste componente să fie sacrificată. „Industria este pregătită să investească și să inoveze, însă implementarea trebuie să respecte un calendar realist. De aceea solicităm o aplicare proporțională și bazată pe dovezi științifice”, a afirmat aceasta.
Interdicția PFAS ridică probleme majore pentru producători
Una dintre cele mai presante provocări este reprezentată de noile restricții privind utilizarea PFAS – substanțe chimice persistente, cunoscute și sub denumirea de „substanțe chimice eterne”, folosite frecvent în ambalajele alimentare din plastic și în blistere. Începând cu 12 august, ambalajele care intră în contact cu alimentele și depășesc limitele stabilite pentru PFAS vor fi interzise în Uniunea Europeană. În plus, fiecare ambalaj va trebui să fie însoțit de o declarație de conformitate.
Regulamentul stabilește limite de maximum 25 ppb pentru un compus PFAS individual, 250 ppb pentru totalul compușilor PFAS și 50 ppm pentru fluorul total, cu excepția situațiilor în care acesta provine din surse non-PFAS. Industria avertizează însă că nu există încă metode analitice armonizate la nivel european și nici suficiente laboratoare capabile să efectueze testările necesare. Potrivit reprezentanților EHPM, companiile trebuie să verifice nu doar materialul de bază al ambalajelor, ci și cernelurile, acoperirile și aditivii utilizați, iar identificarea unor furnizori alternativi și validarea noilor materiale necesită timp și investiții.
Ambalajele reciclabile riscă să afecteze stabilitatea suplimentelor
O a doua preocupare vizează noile cerințe de „Design for Recycling”, care vor deveni obligatorii începând cu 2030. Conform regulamentului, toate ambalajele vor trebui încadrate într-una dintre clasele de reciclabilitate A, B sau C. Ambalajele cu un grad de reciclare sub 70% vor fi considerate nereciclabile, iar cele încadrate în categoria C vor trebui eliminate complet până în 2038.
Problema este că metodologia oficială pentru evaluarea reciclabilității nu este încă finalizată și este așteptată abia în 2028. Reprezentanții industriei spun că studiile necesare pentru validarea stabilității unui nou ambalaj durează între doi și trei ani, ceea ce face imposibilă respectarea termenului-limită din 2030. Această situație afectează în special suplimentele sensibile la lumină, oxigen și umiditate, precum probioticele, acizii grași Omega-3, produsele pe bază de plante și unele minerale.
În cazul probioticelor, blisterele reprezintă în prezent una dintre cele mai eficiente soluții pentru păstrarea viabilității microorganismelor, iar alternativele reciclabile existente nu au fost încă validate în condiții comerciale reale. Industria avertizează că utilizarea unor ambalaje insuficient testate ar putea reduce durata de valabilitate a produselor, ar genera pierderi și ar afecta protecția consumatorilor.
Sectorul cere derogări și reguli mai clare
EHPM solicită Comisiei Europene o derogare temporară până în 2035 pentru suplimentele alimentare considerate produse cu cerințe ridicate de stabilitate, argumentând că un tratament similar a fost deja acordat industriei farmaceutice. Organizația mai cere clarificări privind stocurile existente de ambalaje, astfel încât acestea să nu fie eliminate înainte de utilizare, ceea ce ar genera deșeuri suplimentare și ar contraveni chiar obiectivelor economiei circulare.
Demersuri similare au fost inițiate și de Asociația Internațională a Probioticelor (IPA), care susține că actualele cerințe de reciclare nu pot fi respectate fără a compromite calitatea produselor. În perioada următoare, EHPM va publica un document oficial de poziție în care va prezenta impactul practic al noilor reguli asupra industriei și va solicita Comisiei Europene introducerea unor măsuri de tranziție care să permită atingerea obiectivelor de mediu fără a afecta siguranța produselor și competitivitatea companiilor europene.
, avertizând că noile cerințe privind eliminarea substanțelor PFAS și reciclabilitatea ambalajelor nu pot fi implementate în calendarul stabilit.){kind=link}