Industria alimentară cere stabilitate. Florin Barbu este susținut de mediul de afaceri pentru a rămâne la conducerea Ministerului Agriculturii.
Într-un moment cheie pentru agricultura românească, tot mai multe voci din sectorul agroalimentar solicită menținerea lui Florin Barbu la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Printre cei care și-au exprimat public susținerea se numără Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale din Industria Laptelui din România (APRIL), care consideră că reformele începute trebuie duse la capăt fără întreruperi administrative.
Cojocaru subliniază că industria alimentară din România are în sfârșit un partener real în Ministerul Agriculturii, iar schimbarea conducerii ar putea pune în pericol rezultatele obținute până acum și ar genera incertitudine într-un sector deja afectat de provocări structurale.
InvestAlim – pilon central în transformarea industriei alimentare
Una dintre cele mai importante inițiative lansate de MADR în mandatul lui Florin Barbu este programul InvestAlim, care are ca scop dezvoltarea capacităților naționale de procesare alimentară. Acest program a fost creat pentru a stopa exportul de materie primă românească și reimportul acesteia sub formă de produse finite la prețuri ridicate.
InvestAlim a permis finanțarea construcției de fabrici moderne, linii de procesare și spații de depozitare pentru produse precum carne, lapte, legume și fructe. Până în prezent, au fost aprobate contracte în valoare de miliarde de lei, incluzând, printre altele, 29 de fabrici de procesare a laptelui, deja aflate în faze avansate de dezvoltare.
Această strategie are potențialul de a remodela complet industria alimentară românească în următorii 3–5 ani, cu condiția ca programele să fie menținute și extinse.
Măsuri pentru relansarea sectorului zootehnic
Un alt domeniu important vizat de MADR este zootehnia, pentru care au fost concepute programe țintite de sprijin. Ministerul a alocat fonduri europene și naționale pentru stimularea reproducției porcine și dezvoltarea fermelor de bovine și ovine.
Un exemplu concret este proiectul „50.000 de juninci”, aflat în pregătire și așteptat cu interes de fermieri și procesatori. Scopul acestuia este reducerea importurilor și creșterea gradului de autosuficiență a României în producția de carne, în special carne de porc, unde autoritățile vor să elimine deficitul comercial în următorii ani.
Mesajul industriei: „Continuitatea aduce performanță”
Dorin Cojocaru susține că, în acest moment, este esențial ca MADR să beneficieze de stabilitate la vârf, pentru a asigura derularea coerentă a programelor începute. Potrivit liderului APRIL, Florin Barbu a demonstrat că înțelege nevoile reale ale sectorului și că este dispus să colaboreze activ cu actorii din industrie pentru a construi o strategie pe termen lung.
„Ne dorim continuitate la MADR. Sunt proiecte de investiții în derulare care au avut susținerea ministrului Barbu. Pe Măsura DR22 ( Investiții în industria laptelui) au beneficiat peste 29 de fabrici de procesare lapte. Ministrul Barbu a suplimentat de două ori bugetul pentru investiții! Este în stadiul proiect Programul “50000 de juninci”, program pentru asigurarea suficienței de lapte materie primă pentru industria românească!
Tot ministrul Barbu a inițiat subvenționarea porumbului siloz. În 2 ani de mandat a reușit cât alti ministrii în trei mandate! Trebuie să continue cu Invest Alim. Asigurarea continuității acestor proiecte crește competivitatea produselor românesti in viitorul apropiat,” a declarat Dorin Cojocaru președinte APRIL.
Într-un climat economic instabil, în care costurile de producție și presiunea inflaționistă afectează fermierii și procesatorii, prezența unui lider previzibil și eficient la conducerea MADR este considerată esențială.
Obiective pentru următorii ani: viziune pe termen lung
Florin Barbu a prezentat deja o serie de direcții strategice pentru următorii ani, menite să consolideze reformele actuale și să sprijine dezvoltarea pe termen lung a sectorului agroalimentar:
-
Extinderea programului InvestAlim, prin sesiuni de finanțare suplimentare și domenii de aplicare extinse;
-
Sprijinirea fermelor zootehnice prin modernizarea infrastructurii, creșterea eficienței energetice și susținerea genetică;
-
Menținerea plafonării adaosurilor comerciale la produsele alimentare de bază;
-
Reformarea Codului Fiscal pentru reducerea poverii fiscale asupra producătorilor și combaterea practicilor neloiale în lanțul agroalimentar;
-
Atragerea tinerilor în agricultură, prin sprijin dedicat pentru instalare și dezvoltare rurală.
Aceste măsuri fac parte dintr-o viziune unitară de reindustrializare a agriculturii, în care statul, fermierii și industria prelucrătoare lucrează împreună pentru a transforma România într-un jucător competitiv în industria alimentară europeană.
