Producătorii din industria alimentară și a băuturilor se confruntă cu o problemă tot mai dificilă: nu doar lipsa angajaților, ci și deficitul de competențe tehnice necesare fabricilor moderne. Îmbătrânirea forței de muncă, concurența cu alte sectoare industriale și vizibilitatea redusă a oportunităților de carieră pun presiune asupra recrutării. În același timp, automatizarea, robotica și inteligența artificială schimbă profilul profesional căutat de companii, care au nevoie de mai mulți ingineri, tehnicieni și specialiști în date.
În mod tradițional, dificultățile de recrutare din sector au fost asociate cu ocuparea posturilor de pe liniile de producție, din depozite și din lanțurile de aprovizionare. Companiile au apelat tot mai mult la personal temporar, în timp ce costurile de recrutare au crescut, iar disponibilitatea lucrătorilor a rămas o preocupare constantă. Acum, însă, industria se confruntă cu o provocare mai profundă: găsirea oamenilor care au pregătirea necesară pentru a lucra într-un mediu de producție tot mai automatizat și tehnologizat.
Dame Fiona Kendrick, membră în consiliul de administrație al Skills England și fostă președintă și CEO a Nestlé UK & Irlanda, avertizează că deficitul de competențe nu mai reprezintă doar o problemă de personal. Acesta limitează creșterea, investițiile, adoptarea tehnologiei și capacitatea producătorilor de a se extinde și de a concura pe piețele internaționale.
Îmbătrânirea angajaților amplifică deficitul de expertiză
Unul dintre factorii care accelerează criza este structura demografică a forței de muncă. Potrivit lui Kendrick, peste o treime dintre angajații sectorului au cel puțin 50 de ani. Pe măsură ce aceștia se apropie de pensionare, companiile trebuie să se pregătească nu doar pentru înlocuirea personalului, ci și pentru pierderea unor cunoștințe acumulate de-a lungul mai multor decenii.
Experiența tehnică, cunoașterea proceselor de producție și expertiza operațională sunt dificil de transferat rapid către angajații noi. Plecarea personalului cu experiență poate crea astfel probleme de succesiune și poate afecta continuitatea operațiunilor. În acest context, tot mai mulți producători încearcă să dezvolte competențe în interiorul organizațiilor, prin instruirea și pregătirea angajaților existenți, în loc să se bazeze exclusiv pe recrutarea externă.
Inginerii și tehnicienii, printre cei mai căutați specialiști
Posturile cel mai greu de ocupat includ ingineri, tehnicieni de mentenanță și operatori de producție, spune Kendrick. Problema este amplificată de faptul că aceste competențe sunt căutate în numeroase sectoare industriale.
Producătorii de alimente și băuturi concurează pentru aceiași specialiști cu industria aerospațială, sectorul auto și companiile de producție avansată. Aceste domenii pot oferi adesea salarii mai mari, ceea ce face recrutarea și retenția angajaților tehnici și mai dificile pentru industria alimentară. Totuși, deficitul nu trebuie interpretat exclusiv ca o lipsă de oameni disponibili pe piața muncii. Potrivit lui Kendrick, problema centrală este diferența dintre competențele pe care le au lucrătorii și cele de care au nevoie angajatorii.
Producția modernă presupune cunoștințe specializate și capacitatea de a lucra cu echipamente și sisteme complexe. Prin urmare, apropierea programelor de educație și formare profesională de cerințele reale ale industriei devine esențială.
Automatizarea schimbă profilul angajatului căutat
Investițiile în inteligență artificială, robotică și sisteme avansate de producție transformă cererea de competențe. Pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, angajații trebuie să poată supraveghea echipamente, interpreta date și identifica probleme tehnice.
Kendrick anticipează o cerere tot mai mare pentru specialiști în mentenanță, automatizare și programarea roboților. În plus, rezolvarea problemelor și capacitatea de leadership vor deveni tot mai importante, deoarece companiile trebuie să gestioneze schimbări tehnologice complexe.
Viitorii angajați nu vor avea doar responsabilitatea de a opera utilaje moderne. Ei vor trebui să înțeleagă modul în care funcționează sistemele integrate, să identifice disfuncționalități și să contribuie la adaptarea organizațiilor la noile tehnologii. Această transformare presupune o schimbare și în modul în care sunt concepute programele de pregătire profesională. Competențele digitale și tehnice trebuie integrate mai bine în formarea lucrătorilor, iar angajatorii au nevoie de strategii de dezvoltare continuă a personalului.
Imaginea industriei îndepărtează tinerii de oportunitățile de carieră
Un alt obstacol este vizibilitatea redusă a sectorului în rândul generațiilor tinere. Deși fabricile au investit în automatizare și tehnologii avansate, imaginea industriei alimentare nu reflectă întotdeauna realitatea actuală a locurilor de muncă.
Kendrick observă că mulți tineri nu cunosc oportunitățile profesionale disponibile și nu au văzut fabricile moderne în care se desfășoară producția alimentară.
O parte dintre unitățile de producție sunt amplasate departe de centrele urbane și de zonele frecventate de public, ceea ce le reduce vizibilitatea. În plus, alegerile profesionale ale tinerilor sunt influențate de părinți, profesori și colegi, care pot avea puțină experiență directă în acest sector.
În consecință, industria riscă să fie ignorată de candidați care ar putea fi interesați de inginerie, analiza datelor, sustenabilitate, știința alimentelor sau dezvoltarea de produse. Pentru a atrage noi generații de specialiști, companiile trebuie să comunice mai bine natura activităților din fabricile actuale și varietatea carierelor pe care le pot oferi. Prezentarea tehnologiilor utilizate și a rolului competențelor digitale ar putea contribui la schimbarea percepțiilor.
Lipsa competențelor poate întârzia investițiile
Consecințele economice ale deficitului de personal calificat pot fi considerabile. Companiile care nu găsesc specialiștii necesari riscă să întâmpine dificultăți în extinderea producției, implementarea tehnologiilor noi și menținerea competitivității.
Kendrick avertizează că lipsa competențelor poate reduce productivitatea, crește costurile operaționale și limita investițiile în inovație.
Problema apare într-un moment sensibil pentru sector. Investițiile în industria alimentară și a băuturilor rămân sub nivelurile anterioare pandemiei, iar întârzierile în obținerea aprobărilor pentru proiecte, costurile energiei și incertitudinea economică afectează în continuare încrederea companiilor. Dacă producătorii nu dispun de personalul capabil să opereze și să întrețină noile tehnologii, proiectele de automatizare pot fi amânate. În acest fel, deficitul de competențe riscă să genereze un cerc vicios: investițiile sunt întârziate, productivitatea crește mai lent, iar diferența față de concurenți se poate accentua.
Fabricile viitorului vor avea nevoie de alte competențe
Potrivit lui Kendrick, forța de muncă din industria alimentară va trece prin schimbări fundamentale în următorul deceniu. Fabricile vor avea nevoie de mai puțini angajați pentru sarcini manuale repetitive și de mai mulți specialiști capabili să supravegheze sisteme automatizate, să analizeze volume complexe de date și să rezolve probleme tehnice. Această transformare nu elimină nevoia de lucrători, ci schimbă natura competențelor necesare. Pentru a susține producția viitoare, industria va trebui să investească atât în tehnologie, cât și în pregătirea oamenilor care o folosesc.
Reducerea decalajului va depinde de colaborarea dintre angajatori și sistemul de educație, de programe de formare adaptate cerințelor actuale și de capacitatea companiilor de a atrage tineri către profesii tehnice. În lipsa acestor măsuri, criza competențelor ar putea deveni o limitare majoră pentru dezvoltarea, inovarea și competitivitatea industriei alimentare și a băuturilor.
