Activiştii de mediu, reprezentanţii asociaţiilor apicole şi ai fermierilor mici şi mijlocii din România condamnă Ministerului Agriculturii pentru încălcarea legilor Uniunii Europene cât dar și în legătură cu pericolul pentru siguranţa polenizatorilor şi cetăţenilor ca urmare a noi aprobări a pesticidelor neonicotinoide.

Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, WWF România – Fondul Mondial pentru Natură, împreună cu Federaţia Asociaţiilor Apicole din România ROMAPIS şi Eco Ruralis – asociaţia ţăranilor şi ţărăncilor din România, condamnă ferm decizia Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a aproba din nou folosirea pesticidelor chimice din familia neonicotinoidelor, interzise la nivel european.

Astfel, reprezentanţii acestor organizaţii cer MADR retragerea derogării acordate la cererea Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, să respecte legislaţia europeană şi Hotărârea CJUE, şi să stimuleze de urgenţă soluţiile alternative care să nu pună în pericol polenizatorii din România şi nici sănătatea publică.

Totodată, reprezentanţii organizaţiilor de mediu susţin că această nouă derogare răspunde, încă o dată, cererii unei minorităţi a sectorului agricol din România, anume organizaţiilor marilor fermieri reuniţi în Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), ce reprezintă mai puţin de 1% din fermele din România şi care este membră a sindicatului european COPA-COGECA.

Derogarea este a doua pe anul acesta şi face parte dintr-un şir de autorizaţii pe care MADR le-a oferit marilor fermieri de-a lungul timpului, în vederea tratării seminţelor de cereale şi oleaginoase cu pesticide neonicotinoide, chiar dacă acestea sunt interzise în Uniunea Europeană încă din 2018, precizează sursa citată.

“Deşi de această dată tratamentul cu imidacloprid vizează doar culturi de toamnă (cereale păioase) ce nu au potenţial melifer (deci atractivitate pentru albine), studiile au arătat că se produce o contaminare a mediului înconjurător (inclusiv a plantelor cu flori vizitate de albine, din jurul terenurilor tratate) prin praful contaminat ce se ridică la semănat, fiind una dintre principalele căi prin care albinele sunt expuse la substanţele toxice, cu riscuri acute”, se menţionează în comunicat.

Activiştii de mediu consideră că este o decizie ce abuzează de o “portiţă” legislativă şi încalcă hotărârea Curţii Europene de Justiţie.

“Ce este şi mai revoltător de această dată este sfidarea deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din luna ianuarie a acestui an care subliniază clar că folosirea instrumentului derogării nu se poate întâmpla în cazul interdicţiilor instituite prin legislaţie, privind comercializarea şi utilizarea seminţelor tratate cu produse fitosanitare care conţin neonicotinoide”, susţin reprezentanţii organizaţiilor menţionate.

Conform analizei, Curtea de Justiţie reaminteşte Statelor Membre că au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a promova combaterea dăunătorilor cu un consum redus de pesticide, acordând prioritate metodelor nechimice.

“Aceste metode, printre care rotaţia culturilor de-a lungul câtorva ani (rotaţie reală, nu pe parcursul unui singur an), controlul biologic, folosirea serviciilor ecosistemice, diverse tehnici de cultivare, există deja reunite sub conceptul de Management Integrat al Dăunătorilor (Integrated Pest Management), un concept promovat în noile strategii şi regulamente generate de Green Deal, dar care în România nu se cercetează şi nu se aplică, atunci când vorbim de agricultura la scară mare. Aceasta este o problemă de maximă importanţă şi relevanţă, pe care MADR trebuie (trebuia) să o adreseze în loc să recurgă an de an la derogări ce ţin sectorul agricol şi societatea captive într-un sistem de producţie (ne referim la cel convenţional) nociv pentru sănătatea mediului şi oamenilor, prin dependenţa de substanţele chimice”, se precizează în material.

Analiza subliniază că derogarea a fost publicată după patru zile de la data la care s-a înregistrat solicitarea AAC, ceea ce pune sub semnul întrebării procesul decizional din spatele acestei hotărâri şi rigurozitatea cu care au fost luate în considerare soluţii alternative care să respecte legile europene şi să protejeze biodiversitatea şi oamenii.

“Riscurile pe care le creează derogările MADR sunt atât pentru polenizatori, cât şi pentru oameni, conform tuturor evaluărilor şi cercetărilor realizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), dar şi în România, de către Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură. Albinele suferă cronic, chiar letal în unele cazuri, din cauza culturilor tratate cu pesticide bazate pe neonicotinoide, un lucru îngrijorător având în vedere că aproape trei sferturi din culturile agricole din lume depind, cel puţin parţial, de albine şi de alţi polenizatori”, se mai spune în comunicat.

Potrivit sursei citate, Monia Martini, manager de proiect WWF, a subliniat că semnele impactului uman asupra naturii şi a polenizatorilor în particular sunt recunoscute la nivel european şi există State Membre care deja au luat măsuri de conservare, pentru că fără procese naturale funcţionale omul este în pericol.

“Polenizatorii nu pot vorbi şi nu îşi pot apăra drepturile, însă ne asigură în continuare alimente şi produse necesare pentru o viaţă sănătoasă şi de calitate. Este inadmisibil ca o autoritate publică precum Ministerul Agriculturii să nu ţină cont de beneficiile naturii pentru agricultură, să nu asigure reprezentativitatea pentru întreg spectrul agricol din România, şi nu în ultimul rând, să nu ţină cont de interesele cetăţenilor. Ca urmare cerem Ministerului Agriculturii să renunţe la derogări şi să intre într-un dialog real cu toate părţile interesate pentru soluţii alternative de tip win-win”, a precizat Monia Martini.

La rândul său, Ramona Duminicioiu, preşedinta Eco Ruralis, a afirmat că ţăranii şi micii producători care lucrează terenuri de până la 100 de hectare reprezintă 99,4% din totalul agricultorilor şi nu folosesc neonicotinoide.

“Nu am cerut niciodată ministerului derogări pentru acest produs chimic, dat fiind că prezintă un pericol grav pentru sănătatea noastră ca agricultori, dar şi a familiilor noastre şi a tuturor celor care consumă din producţia noastră. Ca să nu vorbim de impactul devastator asupra albinelor şi celorlalţi polenizatori. Ne-am opus an de an derogărilor date de minister şi am fost trataţi cu indiferenţă. Ministerul manipulează cetăţenii când afirmă că fermierii români vor să folosească neonicotinoide, dând impresia că majoritatea fermierilor pune presiune pe instituţie şi pretinde că nu se poate descurca fără aceste substanţe deosebit de toxice. Aceste decizii de acordare a derogărilor pentru neonicotinoide sunt nedemocratice şi nu au nimic de-a face cu interesele fermierilor”, a precizat Ramona Duminicioiu.

Totodată, Constantin Dobrescu, vice-preşedinte ROMAPIS, a afirmat că interdicţia folosirii neonicotinoidelor instituită la nivelul UE are ca scop protejarea albinelor.

“Printr-o atitudine constant părtinitoare, dar profund nocivă, MADR emite pe bandă rulantă derogări de la această interdicţie fără să ţină cont şi chiar fără să mai consulte organizaţiile apicultorilor din România. Îşi apleacă însă urechea cu promptitudine şi iresponsabilitate la solicitările unei minorităţi a fermierilor români- puţini dar influenţi. Cu excepţia industriei agrochimice, această atitudine face rău tuturor: albinelor, apicultorilor, polenizatorilor, echilibrului ecologic, consumatorilor de produse agricole româneşti. Şi României, ca stat membru al UE, prin sfidarea Curţii Europene de Justiţie: emitentă a deciziei prin care se declară derogările de acest fel ilegale”, a spus Constantin Dobrescu.