Creșterea prezenței CO2 în atmosferă ar putea să aducă milioane de oameni în deficit de proteine

0
129

Cercetătorii susțin că aproape 150 de milioane de oameni (1,57% din populația lumii) pot fi expuși riscului de deficit de proteine până în 2050 dacă nivelurile de dioxid de carbon din atmosferă continuă să crească.

Experții de la Harvard – Școala de Sănătate Publică T.H. Chan citați de Food Navigator au constatat că în cazul unor concentrații ridicate de dioxid de carbon (CO2), conținutul de proteine din orez, grâu, orz și cartofi a scăzut cu 7,6%, 7,8%, 14,1% și respectiv 6,4%. Reducerea ar putea fi și mai severă.

„Emisiile antropogene de CO2 amenință suficiența consumului de proteine la nivel mondial”, scriau autorii în lucrarea „Perspectivele sănătății mediului. CO2 poate crește disparitățile în consumul de proteine, țările cu diete bazate pe plante fiind cele mai vulnerabile”.

Mai mult de trei sferturi (76%) din populația lumii își obțin cea mai mare parte din proteina zilnică din plante. Cercetatorii au dorit, prin urmare, să estimeze, pentru prima dată, riscurile globale și naționale de deficit de proteine imputabile activităților umane.

În total, 18 țăși din Asia si Africa – inclusiv India, Bangladesh, Turcia , Egiptul, Iranul si Irakul – ar putea pierde mai mult de 5% din proteina lor dietetică până în 2050. În India, un număr suplimentar de 53,4 milioane de oameni ar putea fi în risc de deficit de proteine, plus alte 24,6 milioane în Africa Subsahariană. În Europa Centrală și de Est, unde dietele se concentrează spre consumul de proteine animale, cifra scade la 1,5 milioane de persoane în situații de risc.

„Deși calculele noastre nu presupun nicio modificare a formei distribuției consumului, anticipăm o agravare a inegalității în consumul de proteine în cadrul populațiilor, deoarece o scădere mai mare a conținutului de proteine este observată în dietele pe bază de plante comparativ cu dietele omnivore urmare a creșterii nivelului de CO2 din atmosferă”, explică autorii studiului.

„Unele modificări ale calității cărnii sunt anticipate datorită creșterii conținutului de grăsimi, urmare a unui regim alimentar cu conținut scăzut de proteine”, adaugă el.

S-ar putea ca impactul să se intensifice în unele regiuni, cum ar fi Europa, dacă oamenii se vor îndrepta mai multe către diete bazate pe plante? Probabil nu.

„Estimările noastre sunt scenariile celui mai rău caz, unde nu este posibilă nicio substituire de surse de proteine de origine animală pentru alte alimente bogate in proteine”, a explicat echipa.

 

„În special, reducerile considerate mari ale conținutului de proteine din dietele pe bază de plante, din țările cu venituri mari, pot fi supraestimate, în cazul în care dietele pe bază de plante ar putea fi suplimentate/înlocuite parțial cu alte surse de proteine”.

Impactul creșterii CO2 atmosferic este diferit în funcție de aliment. Conținutul de proteine poate să se reducă dramatic în culturile C3 – cum ar fi grâul, orezul și orzul – atunci când nivelul de CO2 crește. Impactul CO2 asupra culturilor C4 – cum ar fi porumbul și sorgul – este mai mic, ca și în cazul legumelor și al leguminoaselor precum mazărea, fasolea și năutul.

Deficit mai mare de fier

Un studiu separat, publicat în această lună, a concluzionat că nivelurile mai ridicate de CO2 sunt „susceptibile de a exacerba problema deja semnificativă a deficitului de fier la nivel mondial.”

Într-o analiză a dietelor din 152 de țări, echipa a descoperit că, cei mai expuși riscului sunt 354 milioane de copii sub vârsta de cinci ani și 1,06 miliarde de femei în vârstă fertilă – predominant în Asia de Sud și Africa de Nord – care trăiesc în țări care au deja rate ridicate de anemie. Aceste grupuri se așteaptă să piardă mai mult de 3,8% din fierul alimentar ca urmare a efectului creșterii nivelului de CO2.

Având în vedere că acestea sunt efecte asupra conținutului alimentelor și nu asupra randamentelor de producție, este „puțin probabil” că, consumatorii vor percepe orice potențial pericol pentru sănătate și se vor adapta la aceasta fără educație, au avertizat cercetătorii.

„Țările cele mai expuse acestui risc trebuie să monitorizeze în mod activ suficiența lor nutrițională a populației și, mai ales, trebuie să reducă emisiile de CO2 cauzate de om”, a declarat Samuel Myers, cercetator principal în departamentul de cercetare pentru sănătatea mediului si co-autor al ambelor lucrari.