Comisia Europeană a publicat rezultatele celei de-a doua părți a unei comparații de calitate la nivelul UE a produselor alimentare comercializate sub aceeași marcă, un studiu realizat de Centrul Comun de Cercetare (CCR).
Potrivit comunicatului de presă emis de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC), prima parte a studiului, publicată în 2019, s-a axat pe diferențele în compoziția produselor alimentare. Acesta a constatat diferențe – pentru aproximativ o treime din produsele testate nu apar imediat din informațiile din fața ambalajului, ci din ingrediente.
Scopul celei de-a doua părți a studiului a fost de a afla dacă aceste diferențe compoziționale pot fi percepute de simțurile umane.
Constatările noi nu au modificat ceea ce a constatat prima parte a studiului: diferențele în produsele alimentare nu au urmat un model geografic.
Rezultatele prezentate demonstrează că diferențele senzoriale sunt clar vizibile, unde există diferențe mari în compoziția produsului. De exemplu, diferențele semnificative în conținutul de zahăr din cerealele pentru micul dejun pot fi percepute influențând dulceața generală a produsului. În schimb, atunci când diferențele compoziționale erau mici, experții nu le-au putut percepe, spre exemplu, variații mai mici ale conținutului de grăsime din chipsurile de cartofi.
În general, diferențele senzoriale au fost găsite la 10 din cele 20 de produse testate.
Sunt așteptate studii suplimentare de la Centrul Comun de Cercetare în 2021 și 2022. În cadrul studiului, în prima parte a acestuia, realizat de Centrul Comun de Cercetare (serviciul intern al Comisiei Europene pentru știință și cunoaștere), s-au evaluat 1 380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre. Acest eșantion nu este, însă, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piața UE.
Studiul a constatat că:
- în marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele: 23% din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, iar 27% dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită;
- 9% din produsele prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită;
- alte 22% din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită;
- utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent. De asemenea, diferența de compoziție a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului. Pe baza noii metodologii elaborate, autoritățile naționale competente vor fi de acum înainte în măsură să efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile înșelătoare interzise în temeiul legislației UE privind protecția consumatorilor.
În conformitate cu legislația UE, comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat într-un alt stat membru, în pofida faptului că acesta are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, ar putea induce în eroare consumatorii în mod abuziv și ilegal dacă acest lucru nu poate fi justificat prin rațiuni legitime și obiective.
Raportul complet al Comisiei Europene poate fi consultat aici.
