Acordurile comerciale semnate de Uniunea Europeană vor conduce la o creştere substanţială a exporturilor UE de produse agroalimentare și creşteri mai limitate ale importurilor, arată un nou studiu publicat de Comisia Europeană.

Studiul confirmă că abordarea UE de a limita volumul de importuri cu taxe vamale mai mici (prin intermediul contingentelor tarifare) este cea mai bună abordare în vederea protejării anumitor sectoare agroalimentare vulnerabile din UE.

„UE a susţinut întotdeauna un comerţ deschis şi echitabil, ceea ce a adus beneficii enorme economiei noastre, inclusiv producătorilor agricoli. Acest studiu arată că am reuşit să găsim echilibrul corect între oferirea mai multor oportunităţi de export agricultorilor din UE, protejându-i în acelaşi timp de potenţialele efecte dăunătoare ale creşterii importurilor. Sprijinirea sectorului agroalimentar al UE va continua să fie un element-cheie al politicii comerciale a UE, fie că este vorba de deschiderea pieţei, de protejarea produselor alimentare tradiţionale ale UE sau de oferirea unei protecţii împotriva dumpingului sau a altor forme de comerţ inechitabil”, a declarat vicepreşedintele executiv responsabil cu comerţul, Valdis Dombrovskis.

Rezultatele noului studiu sunt mai bune decât ale celui realizat în 2016, este de părere comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

„Succesul comerţului cu produse agricole al UE reflectă competitivitatea sectorului nostru. Reformele politicii agricole comune au contribuit în mare măsură la acest lucru, fiind susţinute de o reputaţie globală a produselor UE ca fiind sigure, nutritive, de înaltă calitate şi obţinute în mod durabil. Acest studiu, care oferă rezultate mai favorabile decât în 2016, confirmă faptul că agenda noastră ambiţioasă în domeniul comerţului ajută agricultorii şi producătorii de alimente din UE să profite pe deplin de oportunităţile din străinătate, asigurând, în acelaşi timp, menţinerea unor garanţii suficiente pentru sectoarele cele mai sensibile”, a afirmat comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

Despre noul studiu

Studiul menționat a fost realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (JRC) și vizează efectele cumulative a 12 acorduri comerciale asupra sectorului agroalimentar până în 2030, reprezentând o actualizare a unui studiu din 2016.

Mai exact, studiul analizează acordurile de liber schimb (ALS) recent încheiate sau puse în aplicare de UE, precum şi acordurile comerciale prevăzute pe agenda UE. Acesta include două scenarii, un scenariu „ambiţios” (liberalizarea totală a 98,5% din totalitatea produselor şi o reducere tarifară parţială de 50% pentru restul produselor) şi un scenariu mai „conservator” (liberalizarea totală a 97% din totalitatea produselor şi o reducere tarifară de 25% pentru celelalte). Concluziile se referă la anul 2030, pe baza diferitelor scenarii elaborate în raport cu scenariul de referinţă („business as usual”).

Efectele asupra mediului şi climei, inclusiv iniţiativele legate de Pactul verde, nu intră în domeniul de aplicare al studiului citat. Evaluările impactului asupra dezvoltării durabile elaborate în sprijinul negocierilor comerciale furnizează deja Comisiei o analiză mai aprofundată a potenţialelor efecte economice, sociale, asupra drepturilor omului şi asupra mediului.

Cele două scenarii, detaliate

Ambele scenarii prevăd un rezultat pozitiv pentru balanța comercială a Uniunii Europene, pe linia comerțului agroalimentar pentru anul 2030.

Exporturile de produse agroalimentare din UE către cei 12 parteneri din cadrul ALS-urilor urmează să crească cu 25% (în scenariul conservator) şi cu 29% (în scenariul ambiţios), în timp ce importurile cresc cu 10% (în scenariul conservator) şi cu 13% (în scenariul ambiţios), ambele cazuri fiind în comparaţie cu scenariul de referinţă.

Această creştere corespunde unei creşteri a totalului exporturilor agroalimentare ale UE cu 4,7 miliarde de euro (în scenariul conservator) şi cu 5,5 miliarde de euro (în scenariul ambiţios), precum şi unei creşteri a totalului importurilor de produse agroalimentare cu 3,7 miliarde de euro (în scenariul conservator) şi cu 4,7 miliarde de euro (în scenariul ambiţios).