Comisia Europeană se pregătește să pună în aplicare o nouă lege privind protecția mediului și drepturile omului. Ce impact ar putea avea directiva asupra afacerilor cu produse alimentare și băuturi?
Se așteaptă ca în această vară să fie prezentată legislația la nivelul UE care stabilește cerințe obligatorii pentru întreprinderi cu privire la respectarea drepturilor omului și cu privire la protecția mediului pe întregul lanț valoric.
Cum va folosi Comisia Europeană această legislație pentru a spori responsabilitatea pentru companii? Salla Saastamoinen, director general interimar al Direcției Generale Justiție și Consumatori (DG JUST) oferă explicații cu privire la impactul acestor modificări.
De ce o lege de „due diligence” ar trebui să fie obligatorie?
Directiva corectează unele practici de guvernanță corporativă nesustenabile, a declarat Saastamoinen delegaților la un eveniment recent al Forumului European pentru Alimentație (FEP).
Pentru început, reglementările actuale nu au reușit să elimine încălcările drepturilor omului, și nici pe cele legate de încălcarea legislație cu privire la protecția mediului de-a lungul lanțurilor de aprovizionare. Legislația națională cu privire la aceste obligații nu este clară, iar inițiativele voluntare legate de „due diligence” (precauție) la nivel internațional „nu au reușit să integreze bunele practici în comportamentul general al firmelor”, a explicat ea.
Legislația națională actuală privind responsabilitatea corporativă este fragmentată, a continuat Saastamoinen. „Unele state membre au început să includă în lege precauția și au acționat împotriva anumitor tipuri de amenințări, de exemplu munca în rândul copiilor.“
Olanda, de exemplu, a pus în aplicare o lege privind diligența privitoare la munca în rândul copiilor într-un efort de a elimina sclavia modernă în lanțurile globale de aprovizionare ale țării.
„Unele state membre au mers mai departe”, a spus directorul general interimar. Franța, de exemplu, a adoptat o abordare intersectorială, denumită „legea privind obligația de vigilență”. Este necesar ca toate marile companii franceze să întreprindă cu diligență măsuri cu privire la companiile pe care le controlează, precum și la toți contractanții și furnizorii lor.
Și cu toate acestea, nu putem da vina pe lipsa reglementării pentru a motiva eșecurile înregistrate în omeniu toate pot fi acuzate de reglementare. Eșecurile pieței sunt, de asemenea, un motiv, a sugerat Saastamoinen.
Companiile s-au concentrat pe maximizarea valorii financiare pe termen scurt, în detrimentul performanței pe termen lung, sustenabilității și rezilienței, a declarat ea delegaților. „Deci, ei nu se gândesc la termen lung, iar sustenabilitatea necesită … mai mult gândire pe termen lung.“
Și, deși companiile europene „urmăresc cu siguranță” un nivel ridicat de responsabilitate, Saastamoinen și-a exprimat îngrijorarea că există „încă destule cazuri” în care se produc efecte negative asupra drepturilor omului și efecte negative asupra mediului prin efectele acțiunilor companiilor pe lanțul lor de aprovizionare.
„Din aceste motive, avem nevoie de a avea o abordare comună legată de aceste realități.“
Guvernanța corporativă sustenabilă
Întrucât acțiunea voluntară „nu a adus schimbarea necesară”, Comisia pregătește o inițiativă de guvernanță corporativă sustenabilă.
Deși nu au fost luate decizii ferme, Saastamoinen a dezvăluit că inițiativa vizează îmbunătățirea cadrului de reglementare al UE privind dreptul societăților comerciale și guvernanța corporativă prin intermediul mai multor abordări.
Acestea includ măsuri care să permită companiilor și directorilor acestora să se concentreze pe crearea de valoare sustenabilă pe termen lung, mai degrabă decât pe beneficii pe termen scurt, a explicat ea.
Inițiativa speră, de asemenea, să alinieze mai bine interesele companiilor, acționarilor acestora, managerilor, părților interesate și societății. De asemenea, este de așteptat să ajutăm companiile să gestioneze mai bine aspectele legate de sustenabilitatee în propriile operațiuni și lanțuri de valori în ceea ce privește drepturile sociale și umane, schimbările climatice și mediul înconjurător. Acest lucru va ajuta companiile să identifice, pentru a vedea dacă pot atenua, orice impact dăunător, a adăugat directorul general interimar.
Implicații pentru industria alimentară
„Credem că beneficiile sunt multe”, a spus directorul general interimar. Și există, evident, un interes deosebit: o consultare deschisă și recent încheiată a generat aproape jumătate de milion de răspunsuri.
Acești respondenți au observat beneficii, cum ar fi armonizarea legislațiilor naționale fragmentate în prezent, stabilirea unor condiții de concurență echitabile pentru operatorii din toate părțile, asigurarea securității juridice și o mai bună atenuare a riscurilor și a impactului.
Alte beneficii potențiale includ o dezvoltare mai durabilă, a continuat Saastamoinen, inclusiv în țările din afara UE.
Deci, ce înseamnă Inițiativa de guvernanță corporativă durabilă pentru industria alimentară și a băuturilor?
Acesta va oferi un cadru care cuprinde un set larg de măsuri asupra durabilității, stabilind în mod clar ceea ce trebuie să respecte companiile. De asemenea, va crea un „mediu favorabil” care să stimuleze companiile să își abordeze „corect” impactul negativ și va recunoaște provocările trasabilității, de exemplu prin urmărirea siguranței alimentare.
În cele din urmă, inițiativa va avea un impact asupra terenului și în legătură directă cu agenda obiectivului ONU de dezvoltare durabilă (ODD).
În ceea ce privește următorii pași, Comisia analizează în prezent o evaluare a impactului pentru a determina „cel mai eficient pachet preferat”.
Evaluările de impact acoperă obligația corporativă de due diligence, sarcinile directorilor, remunerația și feedback-ul de la consultare.
Odată bifate aceste acțiuni preliminare, Comisia va continua cu dezvoltarea propunerii – prevăzută pentru a fi publicată în vara lui 2021 – înainte de a intra în negocieri legislative.
