Grupul european pentru protecția consumatorilor BEUC cere ca solicitările sale pentru ca interzicerea în ambalajele alimentare a așa-numitelor „substanțe chimice persistente” să fie adoptată „cât mai repede posibil”, după ce o nouă cercetare recent efectuată de membrii săi a constatat că ambalajele produselor utilizate zilnic, inclusiv cele ale produselor alimentare sunt „pline de substanțe chimice nocive”.
BEUC reprezintă organizațiile naționale ale consumatorilor din Europa. Noul său raport evidențiază problema (PFAS) într-o serie de produse de consum care necesită proprietăți de rezistență la apă, la grăsime și la pătare, inclusiv ambalajele alimentare din hârtie și carton, cum ar fi recipiente pentru mâncare, pungi de floricele și cutii de pizza.
PFAS sunt un grup de substanțe chimice sintetice care persistă în natură, câștigându-și titulatura de „substanțe chimice persistente”. Oamenii de știință au legat expunerea la PFAS de o serie de probleme de sănătate, inclusiv probleme de reproducere și de dezvoltare, leziuni hepatice și renale, disfuncții ale sistemului imunitar, tulburări tiroidiene și riscuri crescute de cancer.
„Printre substanțele chimice găsite de membrii noștri se numără unele care pot provoca cancer, malformații congenitale și vătămări ale reproducerii – sau care persistă la infinit în natură și se acumulează în lanțurile trofice”, a scris BEUC în noul raport. „O parte semnificativă a expunerii consumatorilor la aceste substanțe chimice ar putea fi prevenită, deoarece acestea se găsesc doar în unele, dar nu în toate produsele testate, ceea ce indică faptul că alternativele sunt disponibile. ”
În 2017, membrii BEUC au găsit niveluri ridicate de compuși fluorurați în o treime din cele 65 de ambalaje testate pentru fast-food. Un test din 2018 a arătat rezultate similare, compuși fluorurați detectați în mai mult de 25% dintre probele testate. Unii dintre compușii detectați de membrii BEUC au fost considerați a fi de „foarte mare îngrijorare”, cum ar fi PFOA, o substanță chimică care poate afecta fertilitatea și poate dăuna copilului nenăscut.
Regulamentul PFAS este în prezent în curs de revizuire
În ciuda utilizării lor pe scară largă și în ciuda restricțiilor recente privind articolele din plastic de unică folosință în UE și Regatul Unit, nu există reguli detaliate ale UE pentru ambalajele alimentare din hârtie și carton. Prin urmare, BEUC se plânge că utilizarea și siguranța acestor compuși rămân în esență nereglementate în practică. Mai multe subgrupe de PFAS sunt reglementate la nivel european prin regulamentul UE privind substanțele chimice REACH.
Dar, cu peste 4.500 de substanțe chimice în familia PFAS, există frustrări din partea activiștilor de mediu că industria poate înlocui cu ușurință PFAS reglementat cu alte substanțe chimice PFAS.
În 2020, strategia Comisiei Europene pentru produse chimice a inclus eliminarea treptată a tuturor PFAS în toate utilizările neesențiale. În același an, o evaluare EFSA actualizată a riscurilor privind PFAS din alimente a stabilit un nou prag de siguranță pentru principalele substanțe perfluoroalchilice, sau PFAS, care se acumulează în organism.
În februarie anul acesta, Agenția pentru Produse Chimice a UE (ECHA) a dezvăluit existența mai multor propuneri, înaintate de Danemarca, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia, pentru ca restricțiile la nivelul UE ale tuturor PFAS să intre în vigoare în 2025.
ECHA a avertizat că PFA-urile sunt foarte persistente în mediu, adăugând că, dacă emisiile lor nu sunt reduse la minimum, oamenii, plantele și animalele vor fi din ce în ce mai expuși și, fără nicio restricție, vor fi atinse astfel de niveluri care au efecte negative asupra sănătății oamenilor și asupra mediu înconjurător. Autoritățile estimează că aproximativ 4,4 milioane de tone de PFAS ar ajunge în mediu în următorii 30 de ani, dacă nu se iau măsuri.
O consultare cu privire la propuneri este în curs de desfășurare și poate fi modificată. BEUC susține interzicerea „substanțelor chimice persistente” și solicită UE să procedeze cât mai repede cu introducerea unei astfel de restricții.
Organizația a cerut UE să-și actualizeze legislația emblematică privind substanțele chimice REACH, astfel încât autoritățile să poată lua măsuri de precauție din timp, înainte ca utilizarea unei substanțe chimice potențial dăunătoare să devină răspândită.
BEUC susține că, având în vedere persistența și potențialele riscuri pentru sănătate, este esențial să se consolideze reglementările și să se ia măsuri decisive pentru a atenua utilizarea pe scară largă și potențialul asociat cu PFAS în produsele de consum.
Monique Goyens, director general al BEUC, a declarat: „Din zi și până în seară, consumatorii sunt expuși la un cocktail de substanțe chimice despre care se știe sau se suspectează că sunt dăunătoare. Cercetările organizațiilor de consumatori din Europa subliniază amploarea problemei. Legislatorii trebuie să acționeze acum pentru a oferi consumatorilor o viață fără substanțe toxice. Aceasta include accelerarea procesului prin care autoritățile pot scoate substanțele chimice dăunătoare de pe piață .”
Pe lângă faptul că solicită eliminarea treptată a tuturor substanțelor chimice dăunătoare din produsele de consum, BEUC solicită, de asemenea, o mai bună aplicare a legislației existente pe piață și un control consolidat la import pentru a preveni vânzarea de produse care pot prezenta riscuri pentru sănătatea consumatorilor și/sau conțin substanțe deja interzise în UE.
Prima bază de date din lume cu studiile privind expunerea la substanțele chimice din plastic
Între timp, o echipă de oameni de știință de la Fundația Minderoo din Australia a creat separat o primă bază de date mondială care cartografiază peste 3.500 de studii care datează din anii 1960 privind expunerea la substanțe chimice din plastic și impactul asupra sănătății umane.
Baza de date Plastic Health Map se concentrează pe PFAS și a fost întocmită de experții în chimie, date și sănătate ai fundației, care au analizat peste 100.000 de lucrări științifice individuale din mai multe reviste științifice.
Fundația spune că din peste 1.500 de substanțe chimice cartografiate, mai puțin de 30% au fost investigate pentru impactul asupra sănătății umane și că multe rezultate asupra sănătății umane nu au fost investigate pentru nicio clasă de substanțe chimice date. Între timp, foarte puține studii au fost efectuate în țările cu venituri mici, unde populațiile pot fi puternic expuse la deșeurile de plastic.
Marcus Gover, Director (Mase Plastice) al Fundației Minderoo a spus: „Cercetătorii recomandă o abordare precaută a reglementării chimice, cu monitorizarea continuă a sănătății asupra substanțelor chimice din plastic noi și existente pentru a se asigura că sănătatea umană este protejată. ”
Louise Goodes, coordonatorul proiectului Plastic Health Map la Fundația Minderoo, a declarat că scopul este de a realiza o mai bună înțelegere a acestei probleme emergente și de a documenta schimbările de reglementare.
„Harta include studii din anii 1960 încoace, deoarece atunci producția pe scară largă și poluarea cu plastic au început să crească semnificativ, făcând inevitabilă expunerea omului la materialele plastice și la produsele lor de degradare. Având în vedere cantitatea enormă de materiale plastice utilizate în prezent, precum și faptul că nu am reușit să stabilim dacă multe dintre substanțele chimice din plastic utilizate la nivel global au fost cu adevărat măsurate la oameni vii și evaluate pentru posibilele efecte asupra sănătății, am identificat o urgență: aceea că trebuie să se cartografieze în mod sistematic cercetările existente. ”
